Prețurile produselor alimentare, în ciuda reducerilor așteptate la produsele de sezon în acest an așa și nu au scăzut. Apare o întrebare - care produse alimentare pot fi excluse din regimul alimentar fără consecințe pentru sănătate?
Pentru a rămîne sănătoasă, o persoană ar trebui să consume zilnic 12 vitamine și 5 minerale de bază. Dieta ar trebui să conțină neapărat proteine (1 g per 1 kg greutate corporală), glucide (2-3 g per 1 kg de greutate corporală), grăsimi (5-7 g per 1 kg greutate corporală) în fiecare zi, 20 g fibre per 1 kg de greutate corporală.
Ce poate și ar trebui să fie scos din frigider:
1. Salam, cîrnăciori, șuncă, etc - sociologii, spun că în familiile cu venituri mici cheltuielile maxime se fac pentru mezeluri, iar cea mai mare parte a populației nu le percepe ca o gustare, ci ca un substitut complet pentru carne. Dar nu este așa!
2. Produse afumate - conțin multă sare și produse iritante, utilizarea de zi cu zi a cărora poate provoca dezvoltarea de boli grave, inclusiv a cancerului.
3. Conservele - tratament termic dur al produselor le face periculoase pentru sănătate.
4. Produse semi-finite (ravioli, chiftele, pîrjoale etc) – conțin în exces sare, zahăr, grăsimi și proteine vegetale.
5. Zahăr rafinat - mai mult de 50 g pe zi crește riscul de a dezvolta diabet, provoacă alergii și excesul de greutate. Pentru asimilarea zahărului organismul folosește o cantitate mare de vitamine.
6. Fructele și legumele de import - cadouri proaspete sau ofilite din țările exotice au un minim de valoarea nutritivă.
Cele mai accesibile produse care pot oferi organismului toate cele necesare:
1. Terciuri. "Crupe și cereale (pîine, paste făinoase trebuie consumate în fiecare zi. Este aproape singura sursă de glucide complexe și vitamine B în dieta noastră. Diferite terciuri au proprietăți individuale și utile. Fulgii de ovăz îmbunătățesc starea pielii și sănătatea. Orezul are un efect bun asupra sistemului nervos și ajută la tulburări intestinale. Terciul de grîu întărește sistemul cardiovascular, hrișca este bogată în fier și ajută la tulburările metabolice. Terciurile rapide au valoare nutritivă mai mică.
Rata de consum - 30 g de boabe uscate pe zi.
2. Produse lactate - o sursă importantă de proteine și calciu în formă ușor de digerat. Alimentele fermentate ajuta la refacerea microflorei intestinale normale. Rata de consum - 2 porții pe zi (1 porție - 250 ml de lapte sau 45 g de brînză).
3. Ulei vegetal – conține grăsimi nesaturate, facilitează digestia și vitamina E, care împiedică dezvoltarea celulelor canceroase și este considerată vitamina frumuseții. Uleiul de floarea-soarelui nu este inferior celui de măsline. El are o digestibilitate ridicată. Rata de consum - 0,2 litri pe săptămînă.
4. Pește și fructe de mare - principalul furnizor de proteine, omega-3 acizi grași, fosfor, și tirozină. Pește gras este extrem de util pentru sistemul cardiovascular. Rata de consum - 600-800 g pe săptămînă.
5. Fructe și legume – conțin vitamine și fibre. Consumul regulat reduce tensiunea arterială și nivelul de colesterol din sînge. Fructe și legumele sînt disponibile pe scară largă. Varza murată conține mai multe vitamine decît lămîiele și portocalele, merele și sfeclă protejează împotriva cancerului, iar morcovii ajută în lupta împotriva îmbătrânirii. Rata de consum - 400 de grame pe zi.
6. Ouăle - un produs ușor de digerat conține 11 tipuri de vitamine (în galbenuș), norma zilnică de proteine, calciu și alte minerale. Rata de consum pentru adulți - un ou pe zi.
Sursa: moldovenii.md
