Copiii care asistă la violență în familie față de mamele lor sunt nu doar martori, sunt și victime directe sau indirecte. Violența împotriva copiilor și violența împotriva femeilor sunt interconectate. Până în prezent, coordonarea eforturilor de combatere a acestor forme de violență rămâne fragmentată și insuficientă.
Constatările au fost prezentate în cadrul unui forum organizat de către Agenția Națională pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și Violenței în Familie, transmite IPN.
Directoarea Agenției, Viorica Țâmbalari, a declarat că toți specialiștii care lucrează pentru a proteja femeile și copiii trebuie să aibă o abordare comună.
„Noi vedem deseori în Republica Moldova destule de cazuri în care separăm, poate inconștient, aceste două aspecte, concentrându-ne fie pe mamă, fie pe copil și nu vedem complexitatea problemei – mamă-cuplu-copil. De aceea, la inițiativa partenerilor noștri, am acceptat să facem parte din acest eveniment ca să vedem cum împreună găsim soluțiile potrivite și să creăm programe complexe, calitative pentru femei și pentru copiii noștri”, a notat Viorica Țâmbalari.
Prezent la eveniment, ministrul muncii și protecției sociale, Alexei Buzu, a menționat că problema violenței este legată în primul rând de stereotipurile patriarhale care mai persistă.
„Avem nevoie de un sistem-bestie, foarte bine organizat, foarte puternic, care să facă față la probleme extrem de complicate, cum ar fi sărăcia copiilor, violența asupra copiilor și asupra femeilor. Doar un sistem bine pus la punct și hiper eficient va putea face față la astfel de probleme. Acesta este angajamentul nostru. Noi o să ne organizăm, vom avea instrumente bune și vom fi cei mai buni pentru a putea face față în mod real la aceste probleme”, susține ministrul.
Forumul „Înțelegerea și abordarea intersecționalității dintre violența împotriva copiilor și violența împotriva femeilor în Republica Moldova” este organizat în parteneriat cu UNICEF Moldova și Coaliția Națională „Viața fără Violență”, cu susținerea financiară a Uniunii Europene.
„În Republica Moldova datele ne arată că nu mai puțin de 2 din 5 copii au fost supuși violenței. Cifrele sunt similare în cazul femeilor – 2 din 5 femei sau fete au fost supuse unei violențe fizice sau sexuale de la vârsta de 15 ani. Aceste proporții egale nu trebuie să fie o surpriză pentru nimeni din cei care știu că aceste forme de violență co-există în același mediu, indiferent dacă vorbim despre o gospodărie, comunitate sau structuri societale mai vaste. Și foarte multe tipuri de comportament dăunător, cel puțin cele care au loc acasă, au și baze similare, cum ar disparitățile socio-economice. Iată de ce există necesitatea de servicii coordonate”, a declarat reprezentanta de țară UNICEF în Moldova, Maha Damaj.
„Din toate cercetările, vedem că cel mai înalt grad de violență este la femeile care au copii. Lucrurile trebuie privite dintr-o perspectivă largă. La fel, am pornit din perspectiva – care este statutul copilului – este martor sau este victimă? Știm că Convenția de la Istanbul spune că copilul nu este martor, dar este victimă în primul rând. Și dacă vom cataloga corect statutul, acest fapt schimbă întreaga abordare de lucru mai departe cu acești copii”, a spus Veronica Teleucă, coordonatoarea Coaliției Naționale „Viața fără Violență”.
Participanții la forum au menționat că abordarea violenței împotriva femeilor și violența împotriva copiilor poate transforma peisajul violenței și poate avea un impact mai mare asupra ruperii ciclului violenței în viețile femeilor, copiilor și adolescenților.
