Pe străzile Chișinăului trăiesc acum în jur de 100 de copii. Minorii cerșesc, fură, se droghează sau pur și simplu hoinăresc prin oraș, pentru a-și petrece zilele departe de școală sau familie. Situația ar putea fi îmbunătățită, afirmă specialiștii, dacă statului i-ar păsa cu adevărat de soarta acestor copii.
Poliția cunoaște 95 de copii care trăiesc în stradă. Datele sunt aproximative, pentru că nu există niciun registru oficial, fiind prezentate în cadrul unui raport al avocatului poporului pentru drepturile copilului. Minorii figurează în statisticile poliției pentru furt, tâlhărie sau alte infracțiuni, transmite Știri.md cu referire la jurnal.md.
Datele sunt actuale doar pentru municipiul Chișinău. Situația din alte localități rămâne necunoscută. Cei mai mulți copiii în situații de stradă sunt adolescenți, iar jumătate dintre ei face parte din familii în care există mai toate tipurile de violență. Starea financiară a familiilor nu e un argument.
„Cifrele ne demonstrează că pleacă și din familii care au o situație materială destul de bună. E la fel: 27 de copii au plecat din familii social vulnerabile și 21 de copii din familii asigurate material”, a precizat Maia Bănărescu, avocatul poporului pentru drepturile copilului.
„Toți copiii din grupul nostru țintă au fost supuși violenței, sunt neglijați de către părinți, practică vagabondajul, cerșesc. Părinții nu cunosc cum sau refuză să-și exercite obligațiile părintești. Respondenții afirmă că sunt afectați emoțional, înfometați, abuzați, exploatați prin muncă, dependenți de alcool și droguri”, a declarat, la râdul său, Tatiana Mărgărint, expert independent.
Raportul elaborat de specialiști arată că starea copiilor e destul de gravă: lipsa igienei, alimentația necorespunzătoare, dependența de alcool și droguri îi face vulnerabili în stradă. Despre respectarea drepturilor, nici vorbă. Experții semnalează încălcarea dreptului la educație.
„Se întâmplă deoarece copiii au rămas în urmă cu însușirea materiei, nu dispun de rechizitele necesare la ore, resping prin igiena lor precară. Unele cadre didactice discriminează, etichetează, ignoră copiii din această categorie”, mai spune Tatiana Mărgărint.
Autoritățile fie nu intervin, fie intervin prea târziu, afirmă avocatul poporului pentru drepturile copilului, iar măsurile întreprinse sunt în mare parte ineficiente. E nevoie să fie create centre speciale, în care minorii vor beneficia de un spectru larg de servicii necesare, inclusiv proceduri de dezintoxicare. Astfel de servicii nu există, deocamdată.
„Efortul statului nu este semnificativ ca să îmbunătățească situația copiilor. Avem serviciu de asistență stradală, care este doar în Chișinău. Acolo i se dă hrană, îmbrăcăminte, se dezvoltă abilitățile, iar scopul este reintegrarea în familie. Mai avem un centru la Soroca pentru copii rămași fără îngrijire părintească, unde sunt plasați și unii copiii care duc un mod de viață stradal. Avem o lipsă totală a acestor servicii”, a mai menționat avocatul poporului pentru drepturile copilului.
Raportul a fost prezentat cu ocazia Zilei Internaționale a Copiilor Străzi și cuprinde recomandări pentru autorități, printre care eficientizarea cooperării în comunitate între profesori, poliție, asistenți sociali, medici și alți actori, pentru a preveni fenomenul și a-i încetini răspândirea.
Sursa: jurnal.md
