În două zile starea de urgență instituită în Republica Moldova se va termina, unele restricții însă ar putea avea o durată mai lungă, chiar și până în septembrie, susține prim-ministrul Ion Chicu. Oficialul a declarat că restaurantele, hotelurile şi cafenelele din ţară s-ar putea redeschide abia în luna septembrie. La fel, ar putea să se întâmple și cu piețele din Chișinău și Bălți, deși în restul republicii acestea au fost redeschise începând cu 11 mai. Aceeași soartă ar putea să o aibă și centrele comerciale.
Șeful de la Guvern nu exclude că unele restricții, care au fost anulate, să fie restabilite.
„Sper ca medicii, prin intermediul CSE, să spună că riscul a dispărut și putem elimina unele restricții. Admit și scenariul când CSE vine și spune că din păcate s-a grăbit să elimine niște restricții și acum trebuie de revenit la ele. Orice scenariu este posibil. Vedem că unele țării restabilesc unele restricții. Piețele din Chișinău și Bălți, magazinele sociale și orice alte activități, inclusiv HoReCa, le deschidem atunci când avem permisiunea specialiștilor, a medicilor. Ei acum consideră că riscul este foarte mare și nu se deschid. Sper să fie în mai, dar nu este exclus că va fi în septembrie. Incertitudinea ne presează cel mai mult”, a declarat Ion Chicu.
Cât privește mersul lucrurilor după 15 mai, când expiră starea de urgență, premierul a precizat că aceasta nu va fi prelungită însă recomandă oamenilor să fie vigilenți și să respecte regulile care deja „trebuiau să devină reflex”.
„După 15 mai, și mă tem că nici după 15 iunie, ieșitul la frigărui, fără respectarea regulilor cu care trebuia să ne obișnuim și să devină reflex, nu va fi posibil. Virusul nu a dispărut și trebuie să fim conștienți că până nu va apărea un vaccin sau o metodă eficientă de tratament, frigărui și alt gen de activități care ne plac, trebuie moderate”, a mai declarat premierul Ion Chicu.
Până la ora actuală, bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus în Republica Moldova este de 5.154 cazuri.
Lupta cu pandemia a fost pierdută de 182 de decese, dintre care opt decese în rândurile lucrătorilor medicali, iar în 23 de cazuri este vorba despre locuitori ai Transnistriei. În total 2.069 persoane au fost tratate.