Creştinii ortodocşi intră în Postul Paştelui, primul mare post de peste an, care se va încheia pe 15 aprilie.
Postul dinaintea Învierii Mîntuitorului Iisus Hristos, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. Timp de şapte săptămîni, atît cît durează postul, este interzis consumul de produse alimentare de la animale, dar şi fumatul şi consumul de alcool. Pe parcursul acestei perioade sunt doar două dezlegări la peşte, de Buna Vestire şi de Florii.
Sărbătoarea Paștelui conține cîteva etape îndelungate de pregătire a trupului și sufletului pentru întîlnirea și petrecerea acesteia. Sînt respectate un șir de obiceiuri care se practică în preajma acestei sărbători și care se desfășoară în Postul Mare timp de șapte săptămîni.
Fiecare creștin trebuie în perioada postului să se abțină de la consumul bucatelor din carne și lactate și să se îngrijească de suflet prin fapte de dăruire și milostenie. În același timp, postul este și o perioadă de luptă cu sine, cu capriciile și obișnuințele, fapt pentru care doar cei ce reușesc să le înfrunte, pot primi sfînta împărtășanie.
În zilele de post, sub influenţa religiei şi a datinilor străvechi se posteşte. Dintre toate posturile, mai ales, Postul Mare sau Postul Paştelui este ţinut în special, de majoritatea moldovenilor.
Pe timpuri chiar vasele în care a fost mîncarea de frupt, erau ocolite în timpul postului. Gospodinele de la ţară aveau un alt rînd de vase special pentru prepararea mîncărurilor de post, tradiție care practic astăzi nu se respectă cu strictețe, decît la mănăstiri.
În timpul posturilor se înregistrează restricţie la produsele alimentare animaliere, lipsa grăsimilor animale, trecerea la anumite uleiuri şi produse vegetale în pregătirea mîncărurilor. Pe timpuri la prepararea mîncărurilor se utiliza „uleiul de bostan”, „uleiul de cînepă”, „uleiul de nucă”, iar mai tîrziu uleiul de floarea–soarelui. Astăzi se foloseşte uleiul de floarea–soarelui, uleiul de porumb şi cel de măsline. Dacă uleiul de floarea–soarelui este prelucrat şi la oloiniţele din sat, atunci cel de porumb şi măsline sînt numai procurate.
În perioada postului fiecare familie este preocupată de curățenia generală atît în casă cît și în toată gospodăria, pentru a întîlni Învierea Domnului într-un mediu curat. Gospodinele „primenesc” casa pentru sărbătoare, iar bărbaților le revine curățenia din gospodărie.
Ultima săptămînă din Postul Mare, numită Săptămîna Patimilor, începe în Duminica Floriilor, cînd se sărbătorește intrarea lui Isus Hristos în Ierusalim și se sfîrșește în Sîmbăta Mare. Este săptămîna în care sînt comemorate patimile lui Isus, răstignirea și moartea Sa din Vinerea Mare. La Florii se aduc la biserică ramuri verzi de salcie, care se sfințesc și se împart credincioșilor, drept semn de bucurie, amintind de sosirea lui Isus Hristos la Ierusalim. Se crede că însăși Maica Domnului a binecuvîntat salcia, care se aduce în biserică și se sfințește pentru că ramurile ei au ajutat-o să treacă peste o apă.
Sursa: Moldovenii.md
