Dr. Adrian Marinescu despre Flurona, coinfecția gripă și COVID-19: "Nu este atât de îngrijorătoare"

Deși se vorbește de coinfecția cu virusul gripal și SARS-CoV-2 în termeni care provoacă panică, coinfecția numită Flurona nu este atât de îngrijorătoare. „Jumătate din cei care vin la Urgențe ar putea rezolva cu medicul de familie“, spune dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase.

Termenul „Flurona“ e pe buzele tuturor de câteva săptămâni. Se răspândește la fel de repede ca virusurile de la care a primit acest nume – gripă (flu) și coronavirus (rona).  

„Coinfecțiile de virusuri transmise pe cale respiratorie există dintotdeauna. Însă asocierea mai multor microorganisme implică un risc mai mare de a face complicații. Mai ales după o anumită vârstă“, ne spune dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase.

Flurona nu este o boală distinctă sau o nouă variantă a vreunei boli deja existente, spune dr. Allison Messina, șeful departamentului boli infecțioase pediatrie de la Spitalul Johnd Hopkins. Termenul de coinfecție descrie infectarea unei persoane cu mai mult decât un agent patogen în același timp.

Coinfecțiile sunt mai frecvente decât am putea crede. Oricând putem avea, în același timp, doi, trei sau mai multe virusuri, inclusiv COVID-19. Probabil că, la un moment dat, toți am avut o coinfecție.

Cu mult înainte de acest val de Flurona, medicii se confruntau cu toate tipurile de coinfecții cu COVID-19. Într-un studiu publicat în Jurnalul asociației medicale americane (aprilie 2020), apar pacienți diagnosticați cu coinfecții cu COVID-19 și alte virusuri. Aceste sunt fie rinovirusuri sau entorovirusuri (care se fac vinovați de răcelile comune). Adenovirusuri (care provoacă răceala sau simptome asemănătoare gripei) dar și virusul sincițial respirator (VSR), care poate provoca boli severe la copiii mici și la persoanele în vârstă).

„Comparând cu ce se întâmpla pre-pandemic, sezonul acesta de gripe poate fi considerat atipic, dar cu toate acestea nu este decât o întoarcere la normalitate. În acești 3 ani, circulația virusurilor gripale a fost mult redusă și atunci este logic să avem mai multe cazuri. Nu înseamnă că neapărat severe, dar este logic să avem mai multe cazuri, și nu mă refer doar la gripă, mă refer și la alte infecții virale”, ne spune dr. Adrian Marinescu

Primul caz de Flurona a fost raportat încă din februarie 2020, când un bărbat din Queens, New York, a fost depistat pozitiv cu gripă și COVID-19. Cu toate acestea, am început să vorbim despre Flurona după ce Times of Israel a anunțat că o femeie însărcinată are această coinfecție, pe care a și denumit-o Flurona.

Cine este predispus să facă Flurona

Flurona poate afecta pe orice, indiferent de vârstă. Însă persoanele cu sistemul imunitar compromis sau cu afecțiuni medicale preexistente sunt mai susceptibile la a face forme mai severe de boală.

Nu există o grupă de vârstă mai expusă infectării cu Flurona, există riscul de a dezvolta o formă severă de boală. Sigur că, de principiu, copiii sunt cei interacționează și, de regulă, interacțiunile se fac și fără măsuri de prevenție și la copii există mai multe infecții respiratorii – merg în colectivități, stau în clase unde există un risc mai mare… Aici este, de fapt, discuția!

Atenție la deshidratare și desaturare! Dr. Marinescu ne explică ce să facem

Dureri de cap, de mușchi, stare de moleșeală, tuse – cam acestea sunt în mare simptomele pe care le manifestă o persoană care are Flurona. În ceea ce privește copiii, medicii au atras atenția asupra a două simptome – deshidratarea și desaturarea – pe care medicul infecționist ni le explică pentru a ști când e cazul să mergi la Urgențe cu copilul.

Deshidratarea

Ne este cunoscută din bolile digestive. Este un simptom care apare adesea atunci când un copil trece gripă sau printr-o infecție virală. Astfel, atunci când cel mic tușește și are os tare generală proastă (e moale, nu se joacă, zace în pătuț), este posibil ca aceste simptome să fie însoțite și de simptome digestive – greață, vărsături, scaune diareice. Deshidratarea la copilul mic (sub 5 ani) poate să ducă la modificări importante în doar câteva ore. De asemenea, starea de moleșeală poate fi urmare a deshidratării.

Desaturarea

Când vorbim de saturație în oxigen, adică desaturare, aceasta este un motiv de urgență pentru orice pacient, indiferent de vârstă.

„Dar desaturarea înseamnă, practic, o respirație dificilă. Dacă părintele nu face diferența între o respirație șuierătoare, zgomotoasă și una dificilă e posibil să ajungem cu cel mic la Camera de Gardă fără să fie nevoie. Șuieratul nu e un criteriu de urgență. Cât timp concentrația oxigenului este în parametri corecți, așa cum vorbeam și în timpul pandemiei, iarăși nu ar trebui să o facem“, spune medicul infecționist Adrian Marinescu.

Tot el ne sfătuiește ca, înainte de a lua decizia de a pleca spre Urgențe, să încercăm să păstrăm legătura cu medicul de familie sau cu un alt medic care ne e la îndemână și care ne poate ajuta să ne orienteze. Gripa poate avea simptome furtunoase, se întâmplă brusc și poate speria părinții. În urma unei anamneze, date pe care un medic le obține în urma discuției cu părintele, acesta își poate da seama dacă este vorba de o urgență.

„A nu se înțelege de aici că mulți pacienți ajung la noi cu deshidratare, desaturare sau stare de foarte rău, că nu este așa. Eu cred că jumătate din cei care vin la camera de gardă ar putea să rezolve cu medicul de familie și să nu ajungă acolo“, spune infecționistul.

Medicii recomandă testarea acasă

Este imposibil să știi dacă ai o coinfecție, fără să te testezi pentru ambele virusuri. Testarea concomitentă se face în spitale, la Matei Balș toate cazurile cu simptomatologie acută sunt testate concomitent, ne asigură dr. Adrian Marinescu. Testele pot fi făcute și separat, dar este relevant și testul combinat, testul combo.

„Și, apropo de acest lucru, și testele din farmacie sunt la fel de bune. Sfătuiesc oamenii care vor să-și ia un test rapid, să nu ia doar pentru COVID, cum făceau până acum, să ia și pentru gripă“, adaugă medicul.

În cazul persoanelor a căror simptomatologie nu ridică mari probleme, testarea și aflarea diagnosticului ajută la instituirea tratamentului. Acesta constă în terapie antivirală pentru fiecare dintre acele virusuri.

Cât mai durează sezonul gripal și cum ne protejăm

Doctorul infecționist Adrian Marinescu este de părere că intervalul de timp cu maximă intensitate a cazurilor de Flurona va fi scurt. Infecționistul crede că din finalul lunii ianuarie vom discuta de o echilibrare a situației, chiar dacă vor mai fi cazuri de coinfecții respiratorii.  

Măsurile care previn infectarea sunt bine știute pentru că le-am auzit dimineața, la prânz și seara în pandemie. Spălatul mâinilor cu apă și săpun, evitarea persoanelor care au o simptomatologie acută, purtarea măștii, care să acopere corect gura și nasul, în spațiile închise. Prevenția de bază se face prin vaccinare. Antigripală, care se face încă de la 6 luni și care are foarte rar contraindicații reale. De obicei este vorba de alergie la componentele vaccinului. Și, bineînțeles, avem și vaccinarea pentru SARS-CoV-2.