Pe 24 februarie se celebrează Dragobetele, considerată sărbătoarea iubirii. Dragobete, cunoscut şi sub numele de Dragomir fiul Babei Dochia, este închipuit ca fiind un flăcău voinic, chipeş şi iubăreţ. Năvalnic şi nestatornic, a devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, precum cea a păsărilor ce “se logodesc” în această zi.
Dragobete este şi un zeu al bunei dispoziţii, de ziua lui organizându-se petreceri, prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne şi chiar căsnicii. În această zi, circulă zicala: “Dragobetele sărută fetele!”.
Superstiţii şi credinţe populare de Dragobete
În unele zone, există obiceiul ca fetele mari să strângă apă din omătul netopit sau de pe florile de fragi. Această apă, despre care se spunea că e “născută din surâsul zânelor”, era păstrată cu grijă, existând credinţa că avea proprietăţi magice: făcea fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase. Dacă de Dragobete nu era zăpadă, fetele adunau apă de ploaie sau luau apă de izvor şi îşi spălau faţa ea pentru a deveni la fel de frumoase şi atrăgătoare ca şi zânele.
În această zi, fetele trebuie să se întâlnească cu persoane de sex masculin. Altfel nu vor avea deloc parte de iubire de-a lungul întregului an…
Atât băieţii, cât şi fetele au datoria de a se veseli în această zi. Iar dacă vor ca iubirea să rămână vie de-a lungul întregului an, tinerii care formează un cuplu trebuie să se sărute în această zi.
Nu ai voie să plângi de Dragobete
Nu ai voie să plângi în ziua de Dragobete. Se spune că lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri şi supărări în lunile care vor urma.
