Rolul vitaminelor înainte și în timpul sarcinii

Alimentația adecvată pentru o femeie însărcinată constă nu numai în asigurarea organismului cu nutrienți, vitamine și minerale, dar, de asemenea depinde de mai mulți factori, cum ar fi termenul sarcinii, cum decurge această sarcină, bolile anterioare de care a suferit viitoarea mămică, predispoziția la alergii, dacă mama este supraponderală, nevoia de activitate fizică, condițiile geografice, anotimpul etc.

Un aspect important în pregătire femeilor gravide pentru naștere este crearea în organism a unei rezerve de macro- și micronutrienți. Aceștia au un efect benefic asupra capacității organismului de a se restabili în perioada postpartum și contribuie la formarea favorabilă a lactației. Care este riscul în cazul lipsei componentelor energetice? În perioada de după naștere poate fi atestată o pierdere de prea multe proteine ​​și grăsimi din țesuturile organismului, ceea ce presupune o încălcare a metabolismului, epuizarea funcțională a corpului și manifestarea diferitelor boli.

Trebuie să știți că nerespectarea rezervei de macro și microelemente în timpul sarcinii duce la o creștere a rezultatelor negative pentru mamă, inclusiv poate duce la complicații care pot pune viața femeii gravide în pericol: preeclampsie, anemie, hemoragie și complicații septice postpartum. Crește în mod semnificativ mortalitate neonatală, morbiditate ca urmare a creșterii numărului de avorturi spontane și nașteri premature, greutate mică a copilului la naștere (<2500g), retard de creștere intrauterină și malformații congenitale. În primul an de viață a copiilor crește incidența bolilor legate de deficitul de alimentare.

Pentru a evita toate acestea este necesar să vă planificați modul de alimentare!

Este cunoscut faptul că raționul zilnic alimentar a femeii gravide în primele trei luni de sarcină ar trebui să includă 110g de proteine, 75g grăsimi și 350 g de carbohidrați. În II și III trimestru de sarcină se mărește ritmul de creștere a fătului, crește presiunea pe organele și sistemele mamei, crescând astfel necesarul de energie a gravidei. Pentru comparație, are loc o creștere cu  20 - 50% pentru necesarul de calciu, magneziu, zinc și alte minerale. Iar când vine vorba de vitamina D, fier și acid folic, cererea crește cu 100-120% !!!. De aceasta cnu înseamnă o creștere a porțiilor de mâncare care sunt constituite din aproximativ 2800-3000 kcal pe zi. Aceasta include 120g de proteine, 85g grăsimi, 400g de glucide.

Numărul de calorii nu crește semnificativ, dar nevoia de vitamine, macro- și microelemente crește de 2 ori. Suplimentarea cu preparate cu multivitamine pot păstra aportul de calorii în limite rezonabile, adică, previn creșterea în greutate dar, cel mai important, ajută la prevenirea deficitului de vitamine, macro- și microelemente!

Câteva cuvinte despre insuficiența de minerale:

Lipsa fierului în sânge duce la formarea anemiei, care în timpul sarcinii crește foarte mult incidența complicațiilor de obstetrică și perinatale. S-a constatat că copiii aduți pe lume de asemenea mame, au în primul an de viață probleme de adaptarea și se îmbolnăvesc des în această perioadă. Deficiența de fier în stadiul de planificare a sarcinii poate avea consecințe negative în viitor. O rezervă adecvată de fier trebuie asigurată încă înainte de apariția sarcinii, de altfel la sfârșitul primului trimestru, femeia gravidă va dezvolta o anemie. Consumul acestui mineral în timpul sarcinii este atât de mare încât toate încercările de a-l suplini prin consumul de fructe de pădure, produse din carne etc, sunt ineficiente.

Deficitul de iod în perioada embrionară precoce poate duce la deces fetal și avort spontan, iar mai târziu duce la apariția la sugari, copii și adolescenți a gușei hipotiroidie, reținere în dezvoltarea psihică, creșterii și de dezvoltare sexuală.

Deficiență de seleniu este însoțită de o scădere a imunității, incetinirea maturizării surfactantului pulmonar fetal. Ca urmare a lipsei de surfactant (component lubrifiant, hidratant și de curățare) în cazul unei nașteri premature, există o probabilitate mare de insuficiență respiratorie și imaturitate a sistemului pulmonar.

Lipsa de vitamina E este asociată cu riscul crescut de deteriorări toxice pentru făt. Vitamina E favorizează creștere uterină și dezvoltarea fetală corespunzătoare, necesarul zilnic de vitamin E este de 15-20 mg.

Suplimentarea cu vitamina D în timpul sarcinii reduce riscul de a dezvolta problemele neonatale asociate cu deficitul de calciu. Lipsa de vitamina D poate dezvolta la făt defecte în dezvoltarea osoasă și formarea dinților. Nevoia zilnica de vitamina D este de  200-500 UI.

Lipsa de vitamina C (acid ascorbic), contribuie la încetarea prematură a sarcinii. Vitamina C ajută la contractarea mușchilor uterini și întărește sistemul imunitar, necesitatea zilnică este de 100-200 mg.

Embrionul și fătul în anumite perioade ale dezvoltării sale este foarte sensibil la lipsa de zinc în corpul mamei. Ca urmare a lipsei acestuia în organismul gravidei, copii se nasc subponderali și imaturi, și are loc formarea unor malformații ale diferitelor organe și sisteme: hidrocefalie, malformații ale ochiului, curbura coloanei vertebrale, hernie, boli de inimă, etc.

Deficitul de acid folic crește riscul nașterii copiilor cu malformații congenitale și sindromul Down. Mai mult, această stare este însoțită de niveluri crescute de homocisteină în sânge, ceea ce duce la un pericol de avort spontan. Un fapt interesant: în antichitate s-a observat că cel mai mare număr de cazuri de copii născuți cu malformații congenitale au loc în anii secetoși, având în vedere că principala sursă de acid folic și vitamina B sunt plantele și produsele cerealiere, dea ceea nu este surprinzător faptul că lipsa acestor alimente în dieta zilnică a femeilor ducea la astfel de consecințe tragice. În prezent, în lumea există un număr mare de studii care dovedesc rolul acidului folic pentru prevenirea malformațiilor congenitale. Administrarea lui este atât de necesară încât, în majoritatea țărilor, în etapa de planificare și în primele 3 luni de sarcină, administrarea acestuia este obligatorie. În Statele Unite, acid folic este adăugat chiar în produsele alimentare (cereale pentru micul dejun), cu scopul de a reduce riscul de malformații congenitale, în cazul unei sarcini neplanificate.

Lipsa vitaminei B6 este unul dintre motivele toxicozei și contribuie la retenția de lichide.

Deficitul de magneziu duce la hipertensiune, iar la copii în primii ani de viață conduce la dezvoltarea rahitismului.

Deficiența de cupru provoacă dezvoltarea sindromul de detresă respiratorie la sugari.

Vitamina A contribuie la dezvoltarea placentei, cerința zilnică este de 2,5 mg.

Vitaminele B1 și B2 consolidează fibrele musculare, necesarul zilnic este de: B1-3-5 mg B2-3 mg.

Vitaminele B6 și B12 sunt implicate în aceleași reacții metabolice ca și acidul folic, ca "asistenți". Acestea trebuie să fie ingerate în cantități suficiente pentru a asigura nivelul necesar de protecție pentru făt.

Vitaminele B (în special vitamina B12) promovează maturizarea ovului, atât de necesară pentru sarcină. Lipsa acestor vitamine poate conduce la dificultăți în a rămînea gravidă sau poate opri dezvoltarea ovului fertilizat și duce la avort spontan.

Lipsa de vitamina PP conduce la anomalii ale dezvoltarii fetale, avort și travaliu prematur, nevoia zilnică este de - 15-20 mg.

Semne indirecte de deficit de macro și microelemente în organism sunt:

Uneori, femeile în timpul sarcinii sunt tentate să încerce la gust creta sau sarea, etc. Această stare indică o lipsă de săruri și de calciu și necesită o revizuire a raționului alimentar (dacă nu se poate asigura o sursă de alimentare adecvată) este indicate administrarea de vitamine (in special a vitaminei D), suplimente de calciu, fier și fosfor. Aportul zilnic de calciu pentru femeile gravide este 1500-2000 mg (întrucât rata obișnuită a unui adult este de 800 mg pe zi). Cele mai importante surse de calciu sunt laptele și produsele lactate. 100 ml de lapte pasteurizat asigură 128 mg de calciu. Brânza de vaci grasă se conține 150 mg, în cea degresată – 120 mg. Conținutul de calciu în brânză depășește toate celelalte produse alimentare (1000 mg per 100 g).

O alimentare corectă înseamnă întrebuințarea alimentelor "corecte"

Folosind o gama largă de produse vegetale (produse din făină de grâu, hrișcă și cereale, orz, leguminoase, cartofi, roșii, fructe, fructe de pădure) și de origine animală (ficat, carne, ouă, brânză, lapte, unt) se asigură nevoile de bază de vitamine a unei femei gravide. Iarna și primele luni de primăvară, produsele alimentare ar trebui să fie fortificatie cu vitamine, inclusiv introducerea în dietă a complexelor de vitamine, care să conțină vitaminele A, B, C, D, E.

Necesarul zilnic de lichide a gravidei este de aproximativ 2-2,5 litri. O mare parte din acesta este conținut în cantitatea de alimente consumate. De obicei, cantitatea necesară de apă pură este de 1-1.2l (apă, ceai, lapte, jeleu, compoturi). În ultimele săptămâni de sarcină, mai ales în cazul unei predispoziții de edem, cantitatea de lichid liber în dieta zilnică trebuie limitată la 4 cești (inclusiv ceai, lapte, compoturi, sucuri, supe).

Alimentația rațională în timpul sarcinii

În prima jumătate a sarcinii sunt indicate 4 mese. Micul dejun trebuie să conțină circa 30% din caloriile din dieta zilnică, gustarea - 15%, prânzul - 40%, cina - 10%, la ora 21.00 o ceașcă de chefir - 5%.

În a doua jumătate a sarcinii, se recomandă 5-6 mese pe zi. O femeie gravidă ar trebui să consume (aproximativ): pâine de grâu - 100-150g, de secară - 150-200g carne sau pește - 200g, unt - 40g, ulei vegetal - 30g, 1 ou, lapte - 500g, brânză de vaci - 150g, chefir - 200g , smântână - 30g, produse de patiserie (biscuiți, brioșe și etc.) -100g, paste- 60 g, crupe-50 g, cartofi - 400g, varză -100g, ceapă - 35 g, morcovi - 100g, roșii - 200g, precum și ceai, cacao (cafeaua și condimentele picante trebuie excluse).

Din aceste produse se poate oferi gravidei un meniu din 4 mese pe zi: micul dejun la ora 7.00 sau 8.00, gustarea la 11.00-12.00, prânzul la ora14.00-15.00, cina la 18.00-19.00  se poate lua o masa la chindie: un pahar de lapte cu biscuiți sau un pahar de suc sau un pahar de compot, iar înainte de culcare, se recomandă un pahar de chefir. Acest regim alimentar poate varia în funcție de necesitățile femeii gravide, cursurile ei, etc.

Meniul ar trebui alcătuit astfel încât carnea, peștele și cerealele să fie incluse în micul dejun și prânzul. Pentru cină, se recomandă produsele lactate și vegetale. Ultima masă trebuie luată cu 2-3 ore înainte de culcare.

Se crede că un regim alimentar zilnic echilibrat al unei femei gravide conține suficiente vitamin și minerale, astfel încât nu este nevoie de adaosuri suplimentare. Cu toate acestea, deficitul de vitamine este detectat la mai mult de jumătate dintre femeile gravide chiar și la cele cu o dietă echilibrată și variată.

Prin urmare, complexele de vitamine și minerale sunt metoda cea mai naturală și eficientă de a preveni complicațiile grave în timpul sarcinii la femeile gravide, precum și la prevenirea bolilor fătului și nou-născutului.

Administrarea acestor complexe ar trebui să înceapă cu 1-3 luni înainte de sarcina planificată.

Țineți minte că vitaminele obișnuite pe care le utilizați zilnic nu sunt indicate.  Aceste complexe de vitamine pot conține o cantitate prea mare de anumite vitamine sau minerale (care sunt periculoase pentru făt), și un număr insuficient de substanțe care sunt extrem de importante tocmai în timpul sarcinii (de exemplu, acid folic, fier, calciu). Complexe pentru femei gravide sunt concepute pentru a satisface nevoile femeii și a fătului și conțin cantitățile necesare de vitamin și minerale pentru această perioadă.

Notă! Consultați medicul dvs. înainte de a începe administrarea oricăror complexe de vitamine și minerale.