O moldoveancă din Serbia a născut fără niciun medic în preajmă, în două minute

Una dintre complicațiile care pot surveni înainte de începerea travaliului sau în timpul acestuia este cantitatea redusă de lichid amniotic. Din această cauză, copilul apasă cordonul ombilical și poate rămâne fără oxigen. O femeie originară din Republica Moldova și momentan stabilită în orașul Zrenianin din Serbia, a povestit cum e să treci printr-o astfel de experiență, pentru ca viitoarele mămici să fie cât mai informate despre momentele delicate care s-ar putea să apară în ultimul trimestru de sarcină.

Moldoveanca a dorit să-și păstreze anonimatul și a povestit în exclusivitate pentru MamaPlus.md cum s-a derulat întregul ”film al nașterii” și ce gânduri o copleșeau în acele momente deloc ușoare.

Urma să nasc la sfârșit de septembrie și simțeam o oarecare neliniște în acele zile, chiar îmi era greu să dorm sau să-mi găsesc locul. Când a venit ultima zi de termen până la naștere, mi-am luat geanta și am mers de urgență la spital, pentru că nu mai simțeam loviturile bebelușului în burtică. Eram extrem de speriată și nu știam ce să mai cred. La ecografie s-a depistat că am un nivel foarte mic de lichid amniotic, iar medicii m-au internat de urgență în spital. Ulterior, după niște investigații, medicii mi-au mai spus că și bătăile inimii copilului abia se auzeau. Nu pot să vă redau ce gânduri aveam în acele momente. De fapt nu le aveam, pentru că eram efectiv speriată de tot ceea ce auzeam.

Încercam să mă liniștesc, să-mi spun că sunt puternică și voi reuși...

Medicul care era de gardă în tura de noapte, m-a ținut toată noaptea în sala de nașteri, doar pentru a urmări bătăile inimii fătului. A doua zi, dis-de-dimineață, m-au readus în salon. A fost o zi extrem de grea pentru mine – mă rugam cu toată inima ca micuțul să supraviețuiască și să se nască sănătos. Știu că sunt multe cazuri cu final tragic din cauza pierderii spontane a lichidului amniotic și asta mă făcea să mă simt groaznic.

În ziua următoare am mai făcut o ecografie, iar medicii au decis să provoace nașterea urgent. La ora 9.30 mi-au injectat tratamentul necesar, iar la ora 12.00 au început contracțiile.

Era amiază deja când simțeam că explodez de durere și mușcam cearșafurile cu dinții.

Puțin mai târziu a venit medicul, a făcut verificările necesare și chiar dacă îl rugam insistent să nu mă lase singură, mi-a zis că nu sunt gata să nasc și a plecat. Aveam impresia că sunt singură pe lume în acel moment. Nu avea voie să intre nimeni din familia mea în sala de nașteri. Durerea se intensifica tot mai tare și eu mă rugam să nu îmi pierd cunoștința, pentru că simțeam că nasc imediat. Așa a fost. Băiețelul meu a venit pe lume în doar 2 minute, fără nicio asistentă medicală în preajmă, fără niciun medic care să monitorizeze întreg procesul nașterii. Bebelușul a început imediat să plângă, iar eu, de durere, nu puteam să mă mișc. Abia peste câteva minute am auzit pași pe hol și am strigat cu ultimele puteri să vină cineva să mă vadă că am născut.

Bebelușul este perfect sănătos...

Sunt o mamă norocoasă, pentru că povestea mea a avut un final fericit, chiar dacă am trecut prin momente greu de imaginat. Copilul meu a rămas în viață, iar durerea se uită. La fel se vor uita și se vor cicatriza rupturile de la nivelul perineului. E un miracol să aduci pe lume un copil în asemenea condiții și fără ajutor la naștere.

Femeia care ne-a relatat această poveste uimitoare spune că nu este la prima naștere. Acum 7 ani a adus pe lume o fetiță, iar după experiența recentă simte o împlinire profundă.