Fiecare mamă cel puțin o dată în viață și-a pus întrebarea – este o mamă bună sau rea? Deseori, drept apreciere servesc acele criterii, precum numărul de cercuri frecventate de copil, numărul hainelor scumpe din dulap, cunoașterea medicamentelor, cei mai buni pedagogi din țară, etc. În opinia mea, însă, cel mai bun lucru pe care îl poate face mama pentru copil – este să-l iubească pe tatăl lui!!! Cât de mult mi-aș dori, ca femeile din întreaga lume să se gândească la aceasta! De mediul în care crește copilul, depinde soarta de mai departe a lui. Atunci când copilul crește într-o familie, unde părinții se iubesc reciproc, el absoarbe energia dragostei, care după cum se știe – este o forță, capabilă să facă multe lucruri minunate. Și desigur, oferă un impuls pozitiv în devotarea și formarea soartei copilului.
Deseori, în educația copilului ne ghidăm de acele reguli, pe care le-am creat singuri, reieșind din propria experiență sau din experiența altor părinți. De asemenea, ne reamintim de copilăria noastră, cum ne-a crescut mama sau ce a spus tata într-o situație anumită. În funcție de situația actuală, noi apreciem propria educație, și în cazul, în care ne aranjează starea de lucruri, ne ghidăm de regulile respective în educația propriului copil.
Există însă situații, când o mamă singură vede în copil o continuitate a ei și încearcă să pună pe seama copilului, ceea ce singură nu a reușit să realizeze în viață: își înscrie fiica la școala de balet sau o impune să cânte la pian, fără a lua în calcul dorințele copilului. În așa fel ea încearcă prin intermediul copilului să-și realizeze visurile de altă dată.
În cazul în care auzim în discuția a două mame: ”i-am dat tot ce am avut, am trăit doar de dragul lui, dar el...”, vorbește despre faptul, că în femeie trăiește o dragoste posesivă, care ulterior nu-i oferă copilului posibilitatea de ași crea propria familie. Mama întotdeauna va fi nemulțumită de soția/soțul copilului ei, în mod inconștient va dori ca copilul ei să fie singur, pentru ca acesta să rămână să trăiască cu ea pentru totdeauna.
Deseori în familii au loc conflicte, care rezultă cu un divorț, iar mama își direcționează toată dragostea necheltuită și încapsulată asupra copilului ei. În cazul în care este vorba de băiat, pot apărea sentimente feminine, care uneori ajung până la incest. Consecințele unei astfel de iubiri, cred că sunt evidente pentru toți. În astfel de cazuri, femeile ar trebui să se gândească la corectitudinea deciziei de a rămâne pentru restul vieții fără soț, să considere, că fără bărbat are mai puține probleme, totodată, are mai multă libertate și să admită alte gânduri similare, care se setează în capul femeilor, și care ulterior le privează de multe beneficii. Este necesar să țineți minte, că femeia fără bărbat nu este femeie, ea nu se realizează în calitate de femeie, iar sarcina principală a femeii – este descoperirea feminității, lucru care fără un bărbat alături este imposibil de făcut. Doar în cuplu acest proces se poate produce integral, nu vă privați de această posibilitate, asta pentru că să iubești un bărbat – la fel este de nedescris și frumos. Dragostea este o forță măreață, cu care ne-a înzestrat Dumnezeu.
Acum să vorbim despre cazurile, când domnișoara singură formează propriile granițe, termenul de căsătorie și naștere a copilului, denotă despre planificarea vieții sale și chiar dacă ea nu iubește – ea oricum se va mărita și va naște un copil, pentru că în opinia ei, a venit timpul. Aici putem vorbi despre instinctul de prelungire a neamului. Femeia conștientizează că trebuie să nască, însă totodată nu se gândește la faptul, că copilul trebuie născut într-o atmosferă plină de dragoste, că copilul trebuie să fie rezultatul unei iubiri dintre o femeie și un bărbat. Copilul este unul din etapele de dezvoltare a dragostei dintre bărbat și femeie. Cu o atitudine similară față de copil, puteți fi siguri, că el este fericit și în baza exemplului vostru el își va putea crea o familie fericită, anume o familie, și nu un mariaj, în care trăiește majoritatea societății noastre contemporane. Multe căsătorii se țin pe ”copii”, părinții considerând, că jertfindu-și relațiile, ei fac un bine copiilor, subliniind, că cel mai important lucru este ca copilul să aibă tată și mamă. Și asta în condițiile în care, ei nu se gândesc că copilul simte mai puternic decât ei cred, iar acea tensiune, care persistă în familie, este resimțită și mai mult. Acest lucru se răsfrânge asupra studiilor, psihicului și ulterior, neapărat va influența relațiile viitoare cu o altă persoană de sex opus. Dacă tata ofensează cu regularitate mama, nu vine acasă să doarmă, este iritat pe toți membrii familiei, atunci aceasta se va răsfrânge în cazul fetițelor într-o ură față de bărbați. Fata se va strădui să evite soarta mamei, ea însă oricum va atrage un bărbat similar tatălui ei, asta pentru că mama nu a trecut lecția, iar fiica va trebui să o finalizeze în propria viață. Dacă femeia își va dezvolta în sine feminitatea și va căpăta înțelepciune, atunci ea va trece cu brio peste această încercare și va crește lângă sine un bărbat adevărat și un soț demn. Acest lucru nu este simplu, deoarece creșterea începe nu de la bărbați, ci de la femei: doriți să aveți lângă dvs. un prinț - fiți o prințesă. Maternitatea – este una din fațetele feminității, o vom numi diamant, iar pentru ca diamantul să strălucească, acesta trebuie prelucrat, pe toate părțile, iar una dintre aceste părți sunt relațiile dintre bărbat și femeie. Feminitatea – este ceea ce femeia trebuie să dezvolte în sine în fiecare zi, în fiecare oră. Ce include în sine feminitatea? Cum e să fii femeie? Cum să te comporți într-o situație sau alta, pentru ca bărbatul să se simtă alături bărbat – este o întrebare adresată deseori de femei, pentru că au obosit să ducă în spate carul cu probleme. Femeile însăși se fac vinovate de situațiile create, femeia s-a transformat într-un bărbat, și astfel a distrus bărbăția în soțul ei. În prezent, tot mai des poți auzi, că soțul a ieșit în concediu de maternitate, iar soția continuă să lucreze și să întrețină familia. Dar ce e de făcut? – veți întreba, - copiii trebuie hrăniți! Desigur, că trebuie, iar despre aceasta trebuie să-și facă griji și soțul, iar dacă el nu se gândește la aceasta, asta pentru că el este sigur de soția lui, care va face față tuturor problemelor!. El crede în dvs.! Și doar dumneavoastră sunteți cea care i-ați inspirat această încredere; acum inspirați-i încrederea, că dacă nu el, atunci cine altul!. Nu este simplu. Însă este o lege a egalității: într-un cuplu poate fi doar un singur bărbat și doar o singură femeie, iar dacă v-ați transformat din femeie în bărbat, atunci nu așteptați de la partenerul vostru fapte bărbătești.
Doriți să vă schimbați viața – începeți de la sine, și acesta va fi începutul unei vieți fericite a copiilor dumneavoastră.
Cu dragoste, Siverenco Mariana (Organizatorul Centrului de Dezvoltare a Relațiilor de Familie ”El și Ea”)