Potrivit unui sondaj publicat recent de Asociația Americană de Cercetare în Educație, părinții ai căror copii fac școală online, de acasă, sunt mai stresați și mai predispuși la stări de anxietate sau de depresie. Cele mai afectate sunt mamele, fiind cu 27% mai predispuse să se ocupe singure de îngrijirea copiilor. Studiul celor de la Asociația Americană de Cercetare în Educație arată că aceste probleme legate de sănătatea mintală se regăsesc în toate categoriile de familii, indiferent de situația economică sau de statutul în societate.
Părinții cu cel puțin un copil care face școală online sunt cu 19% mai predispuși să aibă stări de anxietate decât părinții ai căror copii învață într-o sală de clasă. Aceiași părinți prezintă un risc de aproximativ 20% mai mare să aibă depresie sau probleme cu somnul.
Totodată, o altă analiză din SUA arată că femeile cu job sunt cu 27% mai predispuse să se ocupe singure de îngrijirea copiilor comparativ cu bărbații care au un loc de muncă.
Psihologul Sandra O'Connor spune că mai multe studii publicate în China, Australia sau America arată că cele mai mari probleme sunt la părinții care au copii mici, pentru că trebuie să-și asume rolul de educator. Cei mai mari sunt mai autonomi din acest punct de vedere, cât și emoțional, explică psihologul.
O mamă singură cu doi copii: „Mă închideam în baie să plâng“
Irina este o mamă singură, de 31 de ani, care are grijă de doi băieți: unul în grupa mare la grădiniță, celălalt în clasa a III-a. Pentru că era obligată să-și îndeplinească sarcinile la job, neavând alte sursă de venit decât alocațiile, ea n-a putut să se ocupe și de educația online a copiilor. Cel puțin nu așa cum și-ar fi dorit.
„Eu dacă nu muncesc, nu am altă sursă de venit. Mai rău este că în ultimele luni a trebuit să lucrez peste program. Am apelat la părinții mei să mai vină să se ocupe de copii, dar nici nu pot abuza. Au și ei joburile lor“, explică femeia.
Tânăra mamă observa neputincioasă cum copiii ei încep să comunice tot mai greu. Asta pentru că, spune ea, cei mici stăteau foarte mult timp în fața gadgeturilor.
„La băiatul mic a fost mai grav. Nu mai știa să spună mulțumesc sau să aibă răbdare să aștepte la coadă într-un magazin. Cred că asta m-a durut cel mai mult: vedeam cum copiii mei dau înapoi, iar eu nu știam ce să fac. Ca să pot să stau cu copiii la lecții, trebuia să lucrez și noaptea. Au fost niște luni de coșmar. De multe ori, după ce-i băgam la somn pe copii, mă închideam în baie să plâng.“, povestește Irina.
Părintele este cu atât mai vulnerabil în perioada de pandemie dacă se află într-o stare de epuizare fizică și emoțională, mai explică psihologul Sandra O'Connor.