De regulă, când femeia naște un băiat, ea crede: ”îl voi educa să fie un bărbat adevărat în ciuda tuturor!”. Însă, din anumite considerente, aceste mame cresc niște ”papă lapte”. Încercați să înțelegeți de ce se întâmplă acest lucru?
Grupul de risc
Există opinii că ”papă-lapte” devin acei băieței care sunt educați în mare parte de mama. De menționat că, în acest caz, nu este vorba doar despre familiile incomplete în care lipsește tata și mama se vede nevoită să-și educe de una singură copiii. Un ”papă-lapte” poate crește și dintr-o familie absolut normală în care copilul crește alături de mama și de tata. Însă, tata, din diferite motive, să zicem, este ocupat cu afacerile și stă foarte puțin timp acasă, aproape că nu-i acordă copilului timp. Într-o astfel de căsătorie, mama se simte părăsită și uitată, de aceea, toată afecțiunea și dragostea sa i-o oferă fiului. Dacă nu sunt iubiți și alintați suficient de soț și tata, cei doi găsesc alinare în comunicarea dintre ei. Femeia, practic, modelează din fiul ei acel bărbat pe care așa și nu l-a mai întâlnit în viața ei – de încrede, atent, sincer, grijuliu. Ulterior, după ce va educa un bărbat ideal și perfecționist pentru ea, cel mai probabil, nu va dori pentru nimic în lume să-l împartă cu altcineva.
Împreună cu calitățile bărbătești, copilul capătă și un caracter slab, infantilism, incapacitatea de a fi independent, toate acestea, ulterior, devin trăsăturile de caracter ale viitorului bărbat. ”Mama știe mai bine. Mama nu va da sfaturi proaste” – repetă bărbatul ajuns la maturitate frazele învățate încă din copilărie. Din păcate, acest scenariu poate avea un final fericit doar dacă într-o bună zi va avea puterea să se întoarcă și să meargă pe drumul său. Însă, să fim sinceri, așa se întâmplă foarte rar. În mare parte, dacă bărbatul întâlnește o fată sentimentele față de care sunt mai puternice decât atașamentul de mama lui.
Tutela excesivă a femeii asupra fiului ei poate fi explicată și prin faptul că a reușit să conceapă cu greu acest copil (apariția sarcinii după o perioadă îndelungată de tratament împotriva infertilității, complicații de sarcină, naștere grea, probleme de sănătate la bebeluș în timpul nașterii sau la vârstă mică). Frica de a-și pierde copilul, prin care a trecut odată, rămâne în sufletul mamei pentru totdeauna. În subconștient, ea se teme permanent pentru băiețelul ei, de aceea, scopul vieții ei este de a-l proteja toată viața. Mai devreme sau mai târziu, această supra-protecție va duce la urmări ireversibile în caracterul și temperamentul băiatului. El devine fără voință, complexat, apatic, crede orbește în tot ceea ce spune mama și este gata să trăiască așa cum vrea ea. Un astfel de băiat, rare ori, are propria sa opinie pe marginea unei sau altei chestiuni. Iar atunci când lui i se cere să ia o decizie independentă, el se tot uită la mama, care, așa ca întotdeauna, îi va arăta calea cea dreaptă.
Un ”papă-lapte” așa și nu se poate maturiza. Acești bărbați întâlnesc dificultăți în a-și construi o relație de dragoste. Deseori, acești bărbați nu se însoară multă vreme și dacă totuși se căsătoresc, nu pot fi considerați fericiți. Soția unui asemenea bărbat va trebui să concureze cu mama soțului și, din păcate, ea de fiecare dată pierde această rivalitate – borșul mamei este cel mai bun, mama coace cea mai delicioasă prăjitură cu miere și cumpără la ochi cămașa potrivită. Mama știe ce-și dorește fiul ei înainte ca acesta să spună. Desigur, cordonul ombilical emoțional dintre ei se pare că nu s-a rupt încă.
Secretele procesului de educație ale unui băiat
Psihologii consideră că un ”papă-lapte” nu poate fi reeducat. Bărbatul s-a format deja ca caracter și este imposibil de a modifica lumea sa interioară. Femeia care s-a învrednicit să se îndrăgostească de un asemenea bărbat, va trebui să se împace cu gândul că familia lor niciodată nu va fi un duet ci un trio.
Pentru ca băiețelul să nu devină un ”papă-lapte” este foarte important ca de educația lui să se ocupe anume tata. El trebuie să aibă în față un exemplu de comportament bărbătesc. Dacă tata lipsește din familie, asta nu înseamnă că nu se mai poate face nimic. Pentru băiețel va fi suficient să comunice periodic cu nații săi de botez, unchii și alte rude de gen masculin.
Educarea unui ”papă-lapte” vorbește despre egoismul femeii. Ea a născut un fiu pentru ea și nu intenționează să-l dea nimănui. Însă, în acest fel, ea își condamnă copilul la eșec în viața personală.
Evident, fiecare mamă își dorește ca odrasla ei să stea aproape cât mai mult timp posibil, să aibă nevoie de ea, de ajutorul și susținerea ei. Vine însă momentul în care copilul începe să se îndepărteze: el se maturizează, capătă proprie experiență prin intermediul greșelilor, lovituri și vânătăi. Este un proces absolut firesc. Dacă băiatul este atașat exagerat de mult de mama sa, părinții ar trebui să-i dezvolte gradul de independență, să motiveze copilul pentru fapte responsabile. În caz contrar, el nu se va putea adapta la viața matură unde va trebui să ia decizii, să-și dirijeze soarta. Fiul nu poate să-i aparțină mamei permanent. El trebuie eliberat pentru ca să poată deveni un adevărat bărbat – de încredere și grijuliu pentru acea femeie cu care-și va construi propria familie.
