De ce moștenim de la tați mai multe trăsături decât de la mame?

Semeni cu mama? Te porţi ca ea? Un nou studiu arată că, în realitate, mamiferele sunt mai asemănătoare din punct de vedere genetic cu tatăl. Mai exact, cu toate că moştenim un număr egal de mutaţii genetice de la părinţi, ”folosim” mai mult ADN de la taţi, reiese dintr-o cercetare realizată de oamenii de ştiinţă de la Şcoala de Medicină a Universităţii Carolina de Nord.

Deși moștenim de la ambii părinți cantități egale de mutații genetice, oamenii de știință au descoperit că „folosim” totuși mai multe mutații din genele tatălui. Aceste mutații genetice ne fac ceea ce suntem și nu o altă persoană. Rezultatele pot ajuta la explicarea dezvoltării bolii și la găsirea unor tratamente.

Cercetarea are implicaţii ample în studiul bolilor. Spre exemplu, în multe modele folosite pentru a studia expresia genelor care transmit boli, cercetătorii nu iau în considerare dacă acestea provin de la mamă sau de la tată. Studiul publicat în jurnalul Nature Genetics arată că, la mamifere, moştenirea unei mutaţii are implicaţii diferite în funcţie de părintele de la care a fost preluată.

Dacă am moștenit o genă a unei boli de la mama, aceasta ar putea însemna că este posibil ca ea să nu se exprime atât de puternic ca atunci când ar fi moștenită de la tata.

Aceste mutaţii genetice preluate de la părinţi joacă un rol în multe boli comune, dar complexe, în care sunt implicate mai multe gene, cum ar fi diabetul de tip 2, bolile cardiace, schizofrenia, obezitatea sau cancerul.

”Am descoperit că vasta majoritate a genelor, în jur de 80%, aveau variaţii care alterau expresia genelor. Atunci am descoperit un nou dezechilibru la nivelul întregului genom în favoarea genelor provenite de la tată. Acest dezechilibru a făcut ca urmaşii să aibă o expresie a genelor din creier semnificativ mai asemănătoare cu cea a tatălui”, a explicat Fernando Pardo-Manuel de Villena, unul dintre autorii studiului.