De ce aleg unele mame să stea cu ochii în telefon și nu la copiii lor?

Deja nu ne mai mirăm când vedem părinții alături de copii, dar care sunt distrași de telefoanele mobile atunci când ar trebui să acorde atenție celor mici. Vezi asta peste tot în jur, în mijloacele de transport în comun, la restaurante, în parcuri, etc. De multe ori copilul se joacă și mama sa privește la el din când în când, pentru a-l supraveghea. În rest, petrece aproape tot timpul pe telefonul mobil. Cu siguranță copilul și-ar dori ca mama să lase telefonul din mână și să vină să se joace cu el. Din păcate, ea este mult mai preocupată de ce scrie pe Facebook. Nu conștientizează faptul că ar fi mult mai bine pentru copil să se joace cu el.

Cel mai important lucru pe care părinții îl pot face pentru copiii lor este să le ofere atenție, să-și petreacă cât mai mult timp cu ei. Nu pot fi mereu ocupați cu smartphone-ul și în același timp să fie atenți și la copiii lor, care vor să comunice cât mai mult cu ei. Părinții care acordă suficient timp și atenție copiilor lor, vor avea o relație mai fericită cu aceștia. Acest lucru atât de simplu poate consolida foarte mult relația dintre ei și copii, poate crește încrederea acestora în părinți.

Un studiu recent a arătat faptul că părinții sunt mai preocupați de smartphone decât de partenerul lor sau de copii. Psihologii recomandă părinților să acorde mai multă atenție copiilor, decât telefoanelor mobile.

Telefonul mobil fură din timpul prețios al familiei

Copiii au nevoie încă de la vârstă mică de atenție din partea părinților, își doresc să comunice mai mult cu aceștia. Comunicarea se manifestă îndeosebi prin contactul vizual, prin acordarea de atenție. Dacă părinții sunt preocupați mai mult de smartphone, acest lucru face să se piardă din momentele frumoase petrecute alături de copii.

Indiferența părinților poate afecta copilul la fel de mult ca agresiunile!

Cât de trist și șocant este să te gândești că un copil, adus în cabinetul psihologului din cauza unor probleme școlare, spune: „Nu vreau să fiu copil, sunt singur, aș vrea să fiu un cățel – pe cățel mama îl iubește și mângâie”. Indiferența nu este, sigur, la fel de vizibilă și de șocantă ca și agresivitatea în sine, însă este o formă de agresivitate pasivă – ignorarea conștientă sau inconștientă a nevoilor de bază ale copilului.

Din punct de vedere al dezvoltării cognitive și intelectuale, s-a observat că acei copii care se simt ignorați, care se plâng de indiferența părinților au rezultate școlare mediocre, chiar slabe – mai slabe decât au copiii abuzați fizic. Testele de măsurare a inteligenței indică și un nivel mai scăzut de inteligență la acești copii ignorați de părinții lor. Există probleme școlare serioase deseori, copilul nefiind interesat, motivat și ajutat să obțină succes școlar.

Părinții ar trebui să scape de dependența de telefonul mobil cel puțin pe timpul când sunt alături de copiii lor. Nevoia de atenție a copilului poate fi uneori dificil de înțeles de părinți.