„Dacă refuz să fiu naș de botez e păcat mare” - adevărat sau nu? Ce spune preotul Maxim Melinti

Nașii de botez sunt părinți spirituali ai copilului, iar alegerea lor trebuie făcută cu grijă. Cu părere de rău, în ultimii ani se pierde din farmecul acestui eveniment special, iar tradițiile și adevărata semnificație a Sfântului Botez sunt uitate.

Deseori nanii de botez acceptă cu ușurință rugămintea de a fi părinți spirituali pentru un copil sau mai mulți, însă nu meditează asupra rolului lor și a responsabilităților pe care le implică acest statut, purtat pe toată durata vieții.

În acest sens, o explicație clară și cât se poate de înțeleaptă despre rolul nașilor de botez și îndatoririle lor, oferă preotul Maxim Melinti, parohul bisericii de la Ghidighici.

„Sf. Ioan Gură de Aur spune: „Dacă ar şti omul ce răspundere are la botez şi cununie, s-ar alerga mile întregi până să găseşti un naş”. 

Observ la botezuri tot mai mulți nani, iar unii sunt doar înscriși nominal în certificate de botez, fără ca să asiste, fără să fie prezenți. Chipurile „doi nani sunt plecați în Italia, iar la vară vor veni acasă și le vom oferi colaci”. Și gata?

Din experiența personală observ că moldovenii continuă să boteze copiii la repezeală și iau cât mai mulți nani, ca nu cumva să supere pe cineva. În același timp, voluntar sau involuntar, tinerii părinți vin la biserică și solicită botezul copilului, lăsând educația creștină pe seama cumetrilor/nașilor de botez. 

Ca regulă, un număr foarte mic cunosc Simbolul Credinței, iar restul vin pentru că se gândesc că „dacă refuz să fiu nan de botez e păcat mare”. Mă întreb eu: oare nu e un păcat mai grav și mai mare de a refuza să fii părinte, decât să te mulțumești formal că ești un nan la 10 sau 20 de copii, iar ei nici măcar nu te cunosc?!

La fiecare botez eu îi întreb pe cei prezenți: cine îi cheamă la nuntă pe nanii de botez? Îmi răspund părinții copilului. Dar de ce nu copiii, adică cei care se căsătoresc, să-i poftească pe părinții lor spirituali?, întreb eu în continuare. Răspuns nu au. Atunci eu le zic: pentru că doar părinții îi cunosc pe nani, dar tinerii (copiii) nu-și cunosc nașii de botez. Firește! De unde să-i cunoască dacă aceștia nu le-au oferit nicio învățătură și nicio educație creștinească?!

Să nu uităm dragi preoți, părinți, nani și copii: „Dacă orb pe orb va călăuzi, amândoi vor cădea în groapă”, este de părere preotul Melinti.