Primul pas în confirmarea febrei îl reprezintă proba termometrului. Imediat ce mâna sau sărutul pe fruntea unui copil dă de bănuit asupra prezenței febrei, fiecare părinte va lua termometrul din dotare și îi va măsura temperatura corpului.

Îți prezentăm mai jos principalele tipuri de termometre existente pe piață, precum și metodele de măsurare corectă a temperaturii corpului, fie că vorbim despre copii, fie despre adulți.

Termometrele: cu mercur, digitale, tip suzetă

Deși încă există termometre cu mercur, ele sunt depășite și ar trebui scoase din uz. Mercurul este o substanță foarte toxică dacă este ingerată (și aceasta se poate face prin contactul cu pielea, prin respirarea vaporilor sau înghițirea mercurului). Toate aceste riscuri pot apărea în cazul în care sticla fragilă a termometrului se sparge, lucru destul de probabil în cazul unui copil mai năzdrăvan care mușcă din termometru.

Termometrele digitale, moderne sunt mai ușor de folosit, mai de încredere și mult mai sigure în cazul în care copilul mușcă sau aruncă termometrul de pereți. Ele reprezintă o variantă ieftină, la îndemână și foarte eficientă pentru măsurarea temperaturii corpului.

Există și alte tipuri de termometre, cum ar fi cele tip suzetă, însă nu sunt la fel de precise ca cele digitale și sunt și mult mai scumpe (iar unii copii nu acceptă deloc suzeta). Termometrele de frunte cu infraroșii sunt foarte populare în rândul părinților pentru că realizează o citire rapidă a temperaturii, însă nu exactă.

Măsurarea temperaturii copilului

Temperatura corpului poate fi măsurată în gură, subraț, în ureche, la suprafața pielii și rectal.

Un sărut pe frunte sau plasarea mâinii pe pielea copilului ne poate da un indiciu rapid despre apariția febrei, însă temperatura astfel măsurată (temperatura tactilă) nu este o metodă precisă, acuratețea ei depinzând de persoana care o efectuează. Aici intervin termometrele.

Deși temperatura citită rectal prezintă cea mai mare acuratețe și este deseori folosită în spitale, nu este obligatoriu să fim atât de preciși în măsurarea temperaturii corpului acasă.

De cele mai multe ori, nivelul exact al temperaturii unui copil nu este deosebit de important. În termeni practici, citirea temperaturii trebuie să se rezume la a furniza date despre prezența sau inexistența febrei.

Temperatura măsurată rectal:

Temperatura rectală este cea mai apropiată de temperatura bazală a corpului și este cu aproximativ 0,5 grade Celsius mai mare decât cea măsurată la nivelul gurii sau în ureche.

Cum se procedează:

  1. Copilul va sta așezat pe burtică în poala părintelui sau pe pat, iar dacă este așezat pe spate, îndoaie-i picioarele la piept și susține-i coapsele cu antebrațul;
  2. Capătul termometrului se unge cu puțină cremă de funduleț;
  3. Se introduce termometrul foarte ușor în anusul copilului până ce capătul argintiu nu mai este vizibil (maximum 2,5 cm);
  4. Termometrul se menține în anus până la debutul semnalului sonor sau la stabilizarea temperaturii (mai puțin de 1 minut la termometrul digital și în jur de 2 minute la cel de sticlă).

Temperatura măsurată în ureche:

Dacă ești dispusă să plătești pentru un termometru de ureche, măsurarea temperaturii în ureche este o metodă rapidă care citește gradele corpului în câteva secunde. Ele se bazează pe măsurarea radiației (căldurii) infraroșii la nivelul timpanului. Nu folosi alte tipuri de termometre pentru a citi temperatura în ureche! Astfel de dispozitive nu ar trebui niciodată apropiate de canalul auditiv!

Unele dintre termometrele de ureche sunt ajustabile, astfel încât pot fi folosite atât pentru copii, cât și pentru adulți.

Cum se procedează:

  1. Pentru citirea corectă a temperaturii, termometrul trebuie folosit exact așa cum se recomandă de către producător. Citește instrucțiunile cu mare atenție înainte de a-l folosi;
  2. Mai ales în cazul copiilor mici, termometrele de ureche trebuie mânuite cu fermitate pentru a găsi cu precizie locul potrivit pentru citirea temperaturii;
  3. Canalul auditiv are o curbură naturală, așa că, pentru a te asigura că termometrul este îndreptat către timpan, este posibil să fie nevoie să tragi ușor de pavilionul urechii către înapoi pe măsură ce introduci termometrul în ureche;
  4. Continuă să inserezi termometrul până ce canalul auditiv este complet sigilat;
  5. Apasă și menține butonul termometrului apăsat pentru 1 secundă;
  6. Îndepărtează termometrul și citește temperatura.

Dacă cel mic abia și-a ridicat capul de pe o pernă caldă sau a intrat în casă pe vreme friguroasă, va fi nevoie să aștepți 10-15 minute înainte de a-i măsura temperatura cu termometrul de ureche, în caz contrar nu vei beneficia de o măsurare corectă.

Temperatura măsurată la subraț:

Nu este o metodă indicată a se folosi în cazul copiilor mici, întrucât este aproape imposibil să stea liniștiți pe parcursul măsurătorii. Temperatura măsurată la nivelul subrațului nu este foarte exactă și este, de regulă, cu 0,5 grade Celsius mai mică decât cea măsurată în gură. Dacă temperatura la subraț depășește 37,2 grade Celsius, atunci se va proceda și la măsurarea rectală a temperaturii.

În cazul copiilor destul de mari care sunt dispuși să coopereze și să stea liniștiți, termometrul va trebui menținut la subrațul uscat pentru 4-5 minute pentru citirea corectă a temperaturii, cu umărul bine lipit de trunchi.

Temperatura măsurată în gură:

Nici aceasta nu este o metodă recomandabilă copiilor mici, întrucât aceștia pot mușca termometrul, rupându-l, însă poate fi o alternativă eficientă în cazul celor de 4-5 ani dacă se respectă indicațiile.

Cum se procedează:

  1. Termometrul se curăță cu apă rece și săpun și se clătește foarte bine;
  2. Termometrul este introdus în gură, sub limbă. Copilul va fi rugat să susțină termometrul cu buzele, sigilându-l;
  3. Citirea temperaturii durează 2-3 minute pentru a o măsura corect în cazul termometrelor de sticlă și 1 minut la cele digitale.

Dacă copilul tocmai a mâncat ceva cald sau rece, va trebui să aștepți 30 de minute înainte de a încerca să-i iei temperatura.