Medicul nutriționist Mihaela Matei, despre etapele diversificării. Când și cu ce începi și care sunt pașii de urmat

Etapele diversificării dau mai multe bătăi de cap decât ați fi crezut. Ai trecut cu bine prin experiența miraculoasă a naşterii şi prin primele luni de viață ale uimitorului tău bebeluş. Fiecare zi este o nouă provocare şi te întrebi cum trebuie să te pregăteşti pentru etapa esențială a diversificării alimentației, care creează o amprentă nutrițională ce poate dura toată viața.

Diversificarea alimentației nu este complicată dacă ştii cele mai importante 4 etape ale sale şi conținutul nutrițional optim pentru fiecare etapă, dar şi riscurile pe care le prezintă pentru bebeluş încălcarea regulilor. Lămuriri în acest sens ne oferă medicul nutriționist Mihaela Matei.

Etapa I: Suc de mere şi piureuri de legume

Bebeluşii nu se nasc cu un mecanism intern care să-i îndrume să aleagă o alimentație nutritivă, aşadar depinde de mamă să-i asigure la timpul potrivit cei mai buni nutrienți din cele mai sănătoase alimente. Pentru un stomăcel care abia învață să digere, fructele şi legumele sub formă de sucuri şi piureuri sunt un început ideal. Începe cu un singur aliment, spre exemplu sucul de morcovi pe care i-l dai câteva zile la rând, apoi adaugă alt aliment, spre exemplu sucul de mere, cu care procedezi la fel.

La început este sucul, apoi se ajunge la piure din ce în ce mai consistent. Piureul de legume se prepară prin fierberea mai multor legume întregi, care se scot şi se mixează doar o legumă cu zeama în care au fiert toate. După câteva zile se pot combina 2 legume. Până în 8 luni, îi poți da bebeluşului tău mere, morcovi, cartofi, cartofi dulci, dovlecei, păstârnac, broccoli, conopidă, rădăcină de pătrunjel sau țelină.

Mâncărurile preparate ar trebui să aibă, pentru un bebeluș de 6-8 luni, consistența unei supe dense şi să conțină bucăți de alimente moi. Deşi poți cumpăra alimente special concepute pentru bebeluşi, de consistența corectă, este recomandabil să le prepari acasă, folosind un procesator de alimente (mixer, blender etc.), de  dragul prospețimii ingredientelor şi controlului asupra conținutului.

Etapa a II-a: Piureuri de fructe şi de legume cu ulei

La merele din prima etapă se adaugă (tot câte unul la câteva zile) pere, piersici, caise, nectarine, cireşe, vişine, citrice şi avocado, din care se fac piureuri mixate din cel mult 3 fructe. După 8 luni, poți adăuga fructe proaspete pasate în iaurtul de la ora 17.00.

Alte fructe se introduc astfel:

• la 7-8 luni: banane, ananas, mango, pepene galben
• la 10-11 luni: struguri, prune, pepene roşu, kaki
• peste 18 luni: kiwi, căpşune, zmeură, afine, fragi, mure, cătină

La piureurile de legume se adaugă ulei de măsline extravirgin sau din sâmburi de struguri, cantitatea recomandată fiind o linguriță de ulei la aproximativ 50 de grame de piure, la care poți adăuga şi pătrunjel proaspăt, bine spălat şi tocat mărunt.

Poți introduce şi cereale nealergice, precum cerealele din orez. Începe cu porții mici (1-2 lingurițe) şi trece la porții mai mari (2-3 lingurițe), ca să ajungi la trei mese pe zi, până la 9 luni. Foloseşte alimente moi care au ceva textură (de exemplu alimentele zdrobite, făcute supă, piure şi semisolide).

Etapa III: Brânza calcică şi carnea

Brânzica de casă sau calcică se adaugă la piureul de fructe de la ora 10.00, iar carnea pasată se adaugă la piureul de la prânz. Cea mai recomantată carne este cea „bio”, de pui de țară, curcan sau vită. Evită carnea ieftină de pui din comerț, este plină de hormoni de creştere.

Deşi găseşti brânză şi în comerț, se recomandă să o faci acasă, din lapte şi calciu lactic. Fierbe un litru de lapte cu 10 tablete de calciu lactic, stoarce în el suc de lămâie, scurge zerul şi gata!

Fierbe carnea separat de legume şi aruncă zeama. Începe cu cantități mici, pe care le creşti progresiv, de la zi la zi până la 50 g la 10 luni – 1 an. De asemenea, poți introduce gălbenuşul de ou (albuşul poate provoca alergii, se introduce după 1 an). După vârsta de 8 luni, o dată la 2-3 zile, în loc de carne, poți introduce ficat de pui sau curcan, ca sursă de fier.

După vârsta de 10 luni se introduc în alimentația bebeluşului peştele alb (fiert, la cuptor, grătar, nu prăjit), semințele de chia şi mei, quinoa, fulgi de ovăz, orz, secară sau grâu (în iaurt) şi hrișcă.

Etapa a IV-a: nutriție completă şi sănătoasă, ca pentru adulți

Bebeluşii sunt pregătiți să treacă la următoarea dintre etapele diversificării, mâncarea pentru adulți în jurul vârstei de un an. Deşi majoritatea alimentelor trebuie, în continuare, fărâmițate sau tăiate în bucățele mici, bebeluşii în vârstă de un an sunt capabili să mănânce acelaşi tip de alimente ca şi restul familiei, cu condiția ca familia să mănânce sănătos şi echilibrat (fără carne procesată, grăsimi saturate sau trans, dulciuri şi sucuri din comerț). La un an, un copil normal poate să bea lichide dintr-o ceaşcă şi aproape se poate hrăni singur cu o linguriță.

După vârsta de 1 an, poți pune un strop de sare în mâncare, dar şi ierburi aromate şi multe verdețuri. Cu grijă la alergii, poți introduce laptele integral de vaci şi ouăle; laptele degresat sau semidegresat nu ar trebui consumat până la vârsta de doi ani sau mai mult.

Riscul cel mai mare al diversificării: alergiile alimentare

Sistemul imunitar al bebeluşului se formează începând de la naştere. În acest sens, studiile ştiințifice au constatat că bebeluşii care sunt alăptați cel puțin 6 luni sunt mult mai protejați împotriva alergiilor, deoarece laptele matern este cel mai bun imunizant, cu atât mai mult cu cât primele luni de viață sunt decisive pentru lupta împotriva infecțiilor şi alergiilor.

În ceea ce priveşte alergiile alimentare, ele pot apărea în oricare dintre etapele diversificării. Mierea este complet interzisă sub un an, pentru că poate provoca botulism, o boală care face ravagii în corpul unui bebeluş.

Pentru laptele de vaci, flora intestinală a unui copil sub 1 an nu este adaptată să-l digere. Cu precădere bebeluşii care provin dintr-o familie în al cărei trecut au existat membri care au suferit de alergii alimentare ar trebui să stea departe de alimente posibil alergene până spre doi ani.

Alergenii alimentari cel mai des întâlniți sunt carnea de peşte (crustaceele) şi porc, căpşunele, nucile, laptele de vaci, albuşul de ou, mierea. Aceștia dau alergii cutanate şi gastrointestinale. Din acest motiv, nucile, untul de arahide, strugurii întregi, fructele sau legumele tari, carnea de porc, semințele mai mari, stafidele, floricelele de porumb trebuie introduse după vârsta de 2-3 ani.

Conform studiilor internaționale, laptele de vaci, de soia, produsele din grâu, nucile (inclusiv untul de arahide), ouăle şi crustaceele sunt alimentele care sunt responsabile cel mai frecvent de apariția alergiilor. Consultă neapărat medicul dacă bănuieşti că bebeluşul tău este sensibil la anumite alimente şi eşti îngrijorată în privința eventualelor probleme de sănătate pe care acestea le-ar putea produce.

Multe dintre lecțiile pe care bebeluşii le învață despre mâncare şi despre procesul de a mânca lasă o impresie care va dura toată viața. Preferințele şi obiceiurile alimentare de mai târziu, apetitul şi regulile după care mănâncă sunt influențate de practicile alimentare din primele luni de viață.

O nutriție sănătoasă şi corectă pentru bebeluş îi asigură o creştere optimă şi, în acelaşi timp, este o moştenire pe care i-o laşi pe viață. De aceea, etapele diversificării sunt esențiale şi trebuie făcute după cum spun experții, nu după „ureche” sau după sfaturile „binevoitorilor”. Respectă principiile şi etapele diversificării şi vei avea un bebeluş sănătos, mâncăcios şi fericit. Mai mult, dacă ai nevoie de ajutor, apelează cu încredere la un medic specializat în nutriția bebelușului.