Multe mame pun presiune pe micuți și îi forțează să se dezvolte, motivând că alții au reușit să evolueze mult mai devreme. Femeile uită că nu există o competiție între copii, că fiecare dintre ei se dezvoltă în ritmul propriu, fără să țină cont de dorințele mamelor. O problemă cu care se confruntă des, însă, este cea legată de momentul în care cel mic trebuie să învețe să facă la oliță. 

În articolul de mai jos vei găsi informații despre vârsta la care bebelușul poate învăța să facă la oliță, dar și despre diferite metode pe care le-au încercat unele mame și care au dat rezultate bune în acest sens.

Când se pune bebelușul pe oliță

Generațiile trecute învățau mult mai devreme să facă la oliță pentru că nu existau scutecele minunate din ziua de azi, așa că în jurul vârstei de 6 luni începeau antrenamentele în acest sens. Copiii de astăzi, însă, s-au învățat cu confortul scutecelor moderne și nu renunță la ele atât de curând, unele studii demonstrând faptul că generațiile noi o fac cu 12 luni mai târziu decât cele din trecut.

Unii copii se obișnuiesc să folosească olița cu ușurință, alții au nevoie de un antrenament lung, obositor și plin de refuzuri. Specialiștii sunt de părere că micuții vor accepta să facă la oliță atunci când sunt pregătiți, nu la o vârstă anume. 

Semne că bebelușul este pregătit să învețe să facă la oliță:

  • copilul trebuie să atingă maturitatea mușchilor sfincterieni responsabili cu eliminarea scaunului (cam în jurul vârstei de 12-24 luni);
  • micuțul semnalizează nevoia de a elimina la un an, realizând legătura între sentimentul de vezică plină (intestin plin) și senzația de a urina (de a defeca);
  • mama observă că noaptea cel mic urinează, dar nu elimină fecale, ceea ce îi arată practic că a obținut controlul intestinal;
  • copilul manifestă interes să folosească olița;
  • nu-i place să se simtă ud sau murdar, chiar începe să plângă de fiecare dată să fie schimbat.

Aceste semne apar, de regulă, în jurul vârstei de 18-24 de luni, dar nu e neobișnuit ca micuții să facă în scutece până la doi ani și jumătate sau chiar până la trei ani. 

Cauzele întârzierii învățării acestei deprinderi:

  • ușurința folosirii scutecului de unică folosință de către părinți;
  • percepția conform căreia copilul este prea mic să facă acest lucru;
  • fetițele învață mai rapid decât băieții;
  • refuzul copilului;
  • problemele legate de constipație pot duce la această întârziere, micuțului fiindu-i teamă de durere.

Fiecare vârstă are asociate atât avantaje, cât și dezavantaje, părinți trebuie doar să aleagă ceea ce se potrivește cel mai bine pentru cazul copiilor lor. 

Metode pentru a învăța copilul să facă la oliță:

Antrenamentul timpuriu la oliță nu are repercusiuni asupra comportamentului copilului, în unele țări începe chiar din primele săptămâni de viață ale acestuia, dar acest lucru depinde foarte mult de atitudinea părinților și de fiecare copil în parte. Cei mai mulți dintre ei încep acest antrenament de la vârsta de 12 luni, până atunci bebe fiind familiarizat cu olița și fiind încurajat să o folosească. 

Este foarte important ca antrenamentul să se realize fără a-l sili sau pedepsi în vreun fel, adulții pot include exemplul practic, explicațiile și joaca. De asemenea, nu trebuie antrenat să facă la oliță când părinții călătoresc, când e ziua de naștere a micuțului sau în momentele în care este bolnav. În aceste clipe, trebuie să se aștepte până când mediul emoțional este stabil și sigur pentru cel mic. 

Câteva metode sunt extrem de eficiente pentru a învăța copilul să facă singur la oliță, așa că părinții le-ar putea pune în practică fără probleme:

  • Adultul îi demonstrează practic cum se folosește olița sau toaleta, prichindeii imitând foarte bine tot ceea ce văd sau aud. Bebe va sta pe oliță, iar părintele sau un frate mai mare va folosi toaleta în același timp;
  • Stabilirea unei rutine poate fi de real folos. În fiecare dimineață, la trezire, trebuie așezat pe oliță și după fiecare masă lichidă, cam la 45 de minute, iar trebuie așezat pe ea. Dacă își dorește să se ridice, atunci trebuie să i se permită;
  • Dacă reușește să facă prima dată în oliță, atunci recompensele mici ar putea să fie ideale pentru a-l determina să o facă în continuare. Adulții ar putea scrie pe o hârtie mare acest succes, să-l lase să își aleagă de acum înainte o pereche de chiloței pentru copii mari etc.;
  • Învățatul la oliță presupune și situații în care bebe să reușească o singură dată, apoi să refuze să o mai facă. Adulții trebuie să fie calmi, să se pregătească emoțional și să continue, chiar dacă procesul va dura mai mult decât și-au propus inițial. O metodă bună de a-l învăța la oliță este să-i ofere scutecele clasice, nu de tip chiloțel, care sunt prea confortabile și pot zădărnici planurile de a-l învăța la oliță.

În concluzie, părinții trebuie să înțeleagă că nu există o vârstă magică la care bebe va învăța să folosească olița sau toaleta, că trebuie să-i facă experiența cât mai confortabilă și că trebuie să pună la punct o rutină în acest sens. De asemenea, antrenamentul acesta nu poate fi realizat decât cu multă răbdare, perseverență, pozitivism și dragoste pentru copil.