Unii părinți cred cu tărie că nu ar exista nicio legătură între comportamentul părinților și caracterul copilului. Cu siguranță, este greu să îți schimbi obiceiurile peste noapte și probabil că nu îți par atât de rele, însă din momentul în care îți dorești un copil liniștit și ascultător, schimbările își au rostul pe deplin.

În primul rând, părinții trebuie să conștientizeze faptul că micuții învață prin copiere. Astfel, ei iau lumea din jur că pe model de comportament, viață, limbaj, reacție și percepție. Primele modele umane și familiale ori de interacțiune și relatioare sunt părinții sau bunicii, mai exact persoanele cu care copilul interacționează cel mai mult și în care au cea mai mare încredere. Adesea aceste persoane sunt părinții. Așadar, un prim pas în educarea copilului este să îți educi chiar tu comportamentul și să te manifești în situații similare așa cum ți-ai dori să se comporte copilul tău.

De exemplu dacă tu minți (la telefon sau pe cineva venit în vizită) copilul tău va înțelege că minciuna este o atitudine bună și salvatoare. Dacă îi răspunzi violent sau rezolvi conflictele prin violență, el înțelege că aceasta este metoda cea mai bună de a rezolva problemele și va reacțoina ca atare nu doar în fața ta, ci și fața de celorlalți copii.

Ce este de făcut? Răspunde calm copilului atunci când acesta își exprimă furios o nemulțumire și explică-i care este atitudinea pe care ar trebui să o aibă și mai ales DE CE ar trebui să aibă acea atitudine. Rezolvă împreună cu el problemele și lasă-l întâi pe el să spună ce crede ce ar trebui să facă, apoi corectează-l blând.

Nu te aștepta ca peste noapte să se întâmple o minune iar copilul să își schimbe brusc comportamentul. Gândește-te că până și ție îți este teribil de greu să îți corectezi un tic, chiar dacă înțelegi că este greșit. Copilul trebuie mai întâi să înțeleagă valoarea acțiunilor sale, apoi să încerce să le remedieze sub îndemnul tău ca părinte.