Cum să-ți ajuți copilul să capete tărie de caracter și să își controleze emoțiile

Cercetătorii americani de la Universitatea din Pennsylvania au definit tăria de caracter drept un amestec de perseverență și de pasiune pentru obiective pe termen lung și au ajuns la concluzia că aceasta valoare este un indicator mult mai potrivit pentru viitorul unui copil și pentru fericirea sa decât IQ-ul sau talentul. Deși este un concept complex și destul de greu de definit cu exactitate, tăria de caracter ar putea fi descrisă ca o combinație de pasiune, determinare, consecvență și putere de concentrare ce îi permite unei persoane să își mențină disciplina și optimismul indiferent de împrejurări și să persevereze în a-și urmări țelurile chiar dacă întâmpină greutăți, eșecuri repetate de-a lungul timpului. Studii recente arată că această tărie de caracter este esențială pentru reușită în viață.

Conform acestor studii, oamenii deștepți, talentați, amabili, curioși și care provin din familii fericite, iubitoare nu au șanse să reușească în viață dacă nu muncesc din greu pentru asta și dacă nu sunt perseverenți în scopurile pe care și le propun, cu alte cuvinte, dacă nu au suficientă tărie de caracter încât să reușească.

Cum îi ajutăm pe copii să capete tărie de caracter?

Fie că se numește curaj, capacitate de a face față provocărilor vieții sau tărie de caracter, acest concept a devenit în ultimii ani unul de top în educație și în toate studiile de parenting. Orice părinte, orice educator își dorește să crească copii puternici, care să facă față singuri, la un moment dat, greutăților de tot felul de care viața nu scutește pe nimeni.

Tăria de caracter se capătă prin experiențe, în general prin experiențe mai puțin plăcute, sau prin exerciții care să pună la încercare limitele. Ca părinte este destul de greu să îți supui propriul copil unor astfel de exerciții, iar când vine vorba de a-l lăsa să înfrunte experiențe care să îl călească, primul impuls nu este în niciun caz acela de a-l lăsa să se descurce tocmai pentru a-și forma tăria de caracter, ci acela de a-l proteja. Și este firesc să fie așa. Doar că, pe termen lung, orice părinte ar trebui să fie conștient că pentru a deveni oameni puternici, copiii au nevoie să fie lăsați să exerseze în acest sens, oricât de greu ar părea.

Așadar, ce putem face noi, părinții, pentru a crește copii puternici, care să reușească în viață, dincolo de educația clasică, dincolo de sprijinul material, emoțional și intelectual.

Ajuta-l să își găsească o pasiune!

Evident, e cam greu să testezi asta până pe la cinci ani, dar chiar și așa, antrenarea copiilor în diferite activități poate să contribuie la descoperirea timpurie a unei pasiuni. În orice caz este esențial ca această pasiune să fie descoperită de copilul însuși și nu impusă. Perseverența, încurajarea în direcția pasiunii respective vor contribui la urmărirea unui scop de lungă durată și la satisfacții nebănuite.

Ce facem însă atunci când copilul nu își descoperă nicio pasiune?

Nu trebuie să disperam și să devenim ridicoli obligându-l să încerce tot felul de activități care nici măcar nu îi stârnesc interesul. Atunci când copilul nu și-a descoperit încă pasiunea și chiar și după ce o va face este recomandat ca în familie fiecare membru să aibă de făcut din când în când activități dificile, care să presupună responsabilizare.

Ideea este că orice copil trebuie învățat că pentru a reuși ceva este nevoie să depui efort, că procesul de învățare nu este întotdeauna doar amuzant și că îmbunătățirea rezultatelor, în orice domeniu nu vine fără efort. În schimb, orice efort este în cele din urmă recompensat prin succes. De aceea, baletul, pianul, dansul sportiv, fotbalul, karate sau orice altă activitate nu reprezintă un moft. Chiar dacă după un an copilul renunță pentru că nu îi mai place, important este că aceste activități nu doar că îl ajută să își găsească propria cale, ci îi dezvoltă o anumită autodisciplină ce include și capacitatea de a alege.

Învață-l că frustrarea, confuzia și exercițiul sunt la fel de importante!

Pentru ca un copil să capete tărie de caracter, este important să se simtă bine în propria piele indiferent de moment. Este important să înțeleagă că e normal să fie frustrat, furios, supărat și nesigur pe el... La fel de important ca și faptul că trebuie să exerseze pentru a-și îmbunătăți rezultatele în diverse circumstanțe. Cum putem face asta? Cel mai la îndemână pare să fie propriul exemplu.

Un copil trebuie să știe că e firesc să aibă aceste stări negative și că în timp le va depăși mult mai ușor dacă le conștientizează. Trebuie să știe că în spatele succesului se află ani de muncă și sute de astfel de momente de frustrare și confuzie, că este bine să ai un idol într-un anumit domeniu, dar să nu cazi în capcana de a crede că este ușor să faci ceea ce face el și să ajungi unde a ajuns el fără efort.

Lasă-l să afle ce înseamna riscul!

Tăria de caracter se formează doar trăind experiențe care să o formeze. Și asumarea de riscuri este una dintre ele. A-ți asuma riscul înseamnă conștientizarea faptului că există posibilitatea de a eșua. Copiii trebuie lăsați să își asume riscuri și, la rândul lor, este bine să afle despre riscuri pe care tu ți le-ai asumat cândva și despre experiențe în care ai reușit sau ai eșuat. Lasă-ți copilul să vadă riscurile pe care ți le asumi în luarea anumitor decizii prezente și nu-l ține departe de propriile tale eșecuri. Ești modelul lui cel mai puternic, așa că fii până la capăt un sprijin în a-l învăța ce înseamnă să înfrunți viața cu curaj.

Învață-l că eșecul nu înseamnă sfârșitul lumii!

Lecția despre eșec este, poate, una dintre cele mai dureroase pentru un părinte. Însă ea trebuie învățată și cu cât este învățată mai devreme, cu atât șansele ca tăria de caracter să fie mai intensă sunt mai mari. Pentru ca un copil să învețe că eșecul nu înseamnă sfârșitul, este important să i se dea exemple concrete să i se vorbească nu doar din cărți, ci din experiență și, cel mai important, este esențial să fie lăsat să eșueze atunci când este pe cale să o facă, fără a i se reproșa acest lucru. Este important să ne sprijinim copiii și să îi ajutăm să reușească, să ne bucurăm de victoriile lor, dar, la fel de important este să îi învățăm că eșecul este parte a acestui proces.

Și pentru că în cadrul familiei orice obiectiv poate fi atins mai ușor, iată o listă scurtă de priorități care ar trebui să te ghideze în a-ți ajuta copilul să devină mai puternic:

• Ajută-l să își formuleze propriile obiective pe termen lung și susține-l, încurajând perseverența!
   
• Exprimă-ți deschis emoțiile și sărbătoriți când un membru al familiei are o reușită!
   
• Povestește-i constant copilului tău despre propriile eșecuri și despre modurile în care le-ai depășit!
   
• Atunci când copilul tău dă peste o activitate dificilă, încearcă să reziști tentației de a-l ajuta! În schimb nu îl lăsa să renunțe la primul obstacol!
   
• Fii alături de el și când reușește și când eșuează!