Copilul nu are poftă de mâncare: când este cazul să vă adresați la medic?

Părinții se plâng adesea de apetitul scăzut pe care îl au copiii lor, iar acest lucru este și mai frecvent în cazul în care cei mici au vârste cuprinse între doi și cinci ani. În cazul copiilor cu greutăți și înălțimi normale pentru vârsta lor, părinții nu trebuie fie acaparați de panică, deoarece unii copii, mai ales cei cu o structură fizică mai mică, ar putea avea cerințe alimentare mai reduse și, prin urmare, un apetit mai scăzut.

Totuși, dacă cei mici suferă de o pierdere sau o scădere bruscă a apetitului alimentar, însoțită de pierdere în greutate, atunci se recomandă consultul medical, astfel încât medicul să poată stabili cauza și să poată oferi un tratament adecvat.

Care sunt cauzele scăderii apetitului la copii?

Lipsa poftei de mâncare la copii nu reprezintă întotdeauna un motiv de îngrijorare. Totuși, nu trebuie trecută cu vederea de către părinți, iar cei mici trebuie evaluați în această perioadă. În continuare sunt prezentate câteva dintre cauzele pentru care un copil și-ar putea pierde pofta de mâncare, dar există și altele, precum statutul socio-economic precar, frica de a încerca alimente noi sau constipația.

Rata de creștere încetinită

Modificările de creștere pot provoca scăderi ale apetitului alimentar în cazul copiilor. Spre exemplu, în primul an de viață, copiii cresc rapid. Ulterior, creșterea încetinește, iar cei mici nu vor mai mânca la fel de mult. În această perioadă, scăderea apetitului este perfect normală, iar părinții nu ar trebui să fie îngrijorați. De fapt, în al doilea an de viață, cei mici ar trebui să aibă o creștere în greutate de doar aproximativ 2,3 kg și o creștere de 12 cm în înălțime, în comparație cu 7 kg și 21 cm în primul an de viață.

Îmbolnăvirea

Boala poate duce adesea la o pierdere semnificativă a apetitului la copii. În cazul în care un copil are dureri în gât, disconfort abdominal, diaree, cefalee, febră sau alte simptome neplăcute, atunci poate fi observată și o reducere a poftei de mâncare obișnuite. Din fericire, majoritatea copiilor își recapătă pofta de mâncare atunci când se însănătoșesc.

Nivelurile ridicate de stres

Stresul poate avea multe efecte negative asupra copiilor mici, inclusiv pierderea poftei de mâncare. Dacă se descoperă că cei mici își pierd interesul pentru alimente și pentru joacă, dar au și insomnii, atunci este posibil că aceștia să fie stresați. Pentru a rezolva aceste probleme, părinții sau specialiștii ar trebui să identifice cauza stresului și să o diminueze.

Printre cele mai frecvente cauze de stres în rândul copiilor se regăsesc problemele familiale, precum decesul unei rude apropiate, moartea unui animal de companie sau chiar nașterea unui frate sau a unei surori. Incapacitatea de a face față presiunii școlare și de a satisface așteptările părinților cu privire la învățătură sunt alti factori ce ar putea duce la un nivel ridicat de stres. De asemenea, fenomenele de tip bullying sau hărțuire pot fi incriminate destul de frecvent.

Depresia

Depresia ar putea fi un alt motiv pentru pierderea poftei de mâncare în cazul copiilor. Majoritatea părinților nu recunosc depresia în cazul celor mici și consideră că aceștia din urmă sunt doar puțin triști. Totuși, tristețea și depresia nu trebuie confundate, deoarece există diferențe majore. Spre exemplu, sentimentele de tristețe dispar cu timpul, dar depresia este mult mai persistentă. În plus, depresia nu doar că întristează copilul, ci interferează și cu viața acestuia.

Atunci când un copil prezintă o lipsă semnificativă a interesului pentru activitățile de care s-a bucurat anterior, atunci poate fi vorba inclusiv de depresie. O schimbare a obiceiurilor alimentare ar putea fi un indicator puternic al depresiei, iar solicitarea de ajutor specializat este absolut necesară. Depresia nu trebuie neglijată, deoarece poate provoca numeroase complicații, atât pe plan psihic, cât și pe plan fizic.

Anorexia nervoasă

Uneori, copiii sunt atrași de personajele de la televizor sau promovate pe alte canale mass-media și încearcă să le copieze. Astfel, copiii pot dori să se schimbe, de exemplu prin schimbarea stilului vestimentar sau prin încercarea de a slăbi. Acest lucru poate să ducă la o aversiune psihologică față de alimentație, iar cei mici pot încerca să stea cât mai mult timp fără să mănânce.

De asemenea, chiar și atunci când mănâncă, aleg alimente cu un conținut scăzut de grăsimi, iar ulterior se simt vinovați de consumul lor. Factorii genetici, dezechilibrele chimice ale creierului și problemele de dezvoltare pot provoca, la rândul lor, anorexia nervoasă.

Dacă un copil evită mâncarea sau exagerează cu exercițiile fizice, în timp ce pierde în greutate în mod brusc, poate suferi de anorexie nervoasă. Aceste aspecte trebuie observate în timp util, iar copilul trebuie evaluat cât mai curând de medic.

Medicamentele

Anumite medicamente pot provoca diverse efecte adverse, printre care și reducerea apetitului alimentar. De exemplu, pofta de mâncare poate fi scăzută dacă un copil a urmat recent o cură cu medicamente antibiotice. Acest lucru nu este neapărat îngrijorător, deoarece pofta de mâncare ar trebui să revină după finalizarea tratamentului. Totuși, medicul trebuie informat cu privire la acest efect secundar, deoarece pot fi cazuri în care tratamentul poate fi ajustat sau modificat.

Anemia

Anemia este o altă cauză posibilă a scăderii apetitului unui copil. Copiii cu anemie par letargici, obosiți și iritabili, astfel încât părinții își pot pune anumite semne de întrebare. Dacă este lăsată netratată, anemia poate interfera cu dezvoltarea optimă și cu performanța școlară a celui mic, astfel încât intervenția medicală este absolut necesară în timp util. Medicii vor efectua teste de sânge în cazul în care suspectează anemia, iar ulterior vor recomanda tratamente specifice.

Paraziți intestinali

Paraziții intestinali pot provoca pierderea apetitului alimentar la copii. Paraziții pătrund în sistemul digestiv al copiilor și produc numeroase efecte adverse, precum sângerare, disconfort sau inapetență. Vizita la medic este absolut necesară în cazul în care se suspectează prezența unor paraziti intestinali. În acest fel poate fi descoperită cauza exactă și poate fi oferit un tratament eficient.

Sensibilitatea alimentară

În anumite situații, copiii pot dezvolta sensibilitate la anumite alimente. Această situație este neplăcută, deoarece copiii vor experimenta un nivel ridicat de disconfort sau chiar de durere atunci când mănâncă alimentele în cauză. Boala celiacă este un exemplu perfect de sensibilitate alimentară, aceasta fiind definită ca o boală cronică autoimună în care există intoleranța la gluten.

Esofagită eozinofilică

Esofagita eozinofilică poate fi definită ca o inflamație a esofagului ca urmare a unei aglomerări de eozinofile la acest nivel. Acest tip de esofagită este mai frecvent la copii și poate să apară ca urmare a unor alergii sau sensibilități la alimente sau chiar în urma refluxului gastro-esofagian. Simptomele sunt neplăcute și includ durerea la înghițire, iar din acest motiv copiii pot asocia reducerea poftei de mâncare.