Tot mai mulți copii din clasa de mijloc dezvoltă probleme de sănătate mintală datorită faptului că sunt crescuți aproape „în captivitate” de părinți hiper-protectori. Avertismentul vine din partea prof. Tanya Byron, specialist cu 23 de ani de experiență în psihologie clinică. Ea a explicat că mulți copii cresc într-o cultură tot mai „paranoică”, deoarece adulții din familie, încercând excesiv să-i protejeze, până la urmă fac din ei nişte ființe neajutorate, incapabile de a face față dificultăților vieții.
Prof. Byron afirmă că tratează, în prezent, un număr tot mai mare de copii care suferă de tulburări anxioase, lipsiți de tărie emoțională şi obsedați de teama de eşec.
Aceşti copii supra-protejați ajung să clacheze chiar dacă sunt extrem de inteligenți şi e foarte îngrijorător faptul că există o generație de copii şi tineri care sunt atât de lipsiți de rezistență emoțională, a spus psihologul.
„Copiii sunt crescuți în captivitate. Când ați văzut ultima dată un copil distrându-se singur pe-afară cu bicicleta? Copiii nu sunt încurajați adecvat, susținuți sau învățați cum să evalueze riscurile, să şi le asume şi să le facă față şi cred că acest lucru are un efect catastrofal asupra dezvoltării lor. Asumarea de riscuri este privită ca un lucru foarte periculos şi care trebuie evitat cu orice preț.”, afirmă Prof. Byron.
Ea consideră că, de fapt, această cultură „anti-risc” dăunează copiilor și a explicat că, în trecut, cei mai importanți savanți şi oameni de afaceri au reuşit tocmai pentru că „au scrântit-o” la un moment dat în viață şi au învățat din greşeli. În schimb, generațiile actuale nu au aceeaşi tărie psihică, deoarece părinții şi profesorii îi protejează permanent împotiva eşecului.
După părerea ei, a şti să rişti este important pentru dezvoltarea copilului, deoarece îl învață pe individ să accepte, să înțeleagă şi să îşi asume eşecul.
„Ocaziile în care eşuezi sunt adesea experiențele cele mai intense din care poți învăța. Evident, nu spun că ar trebui pur şi simplu să-i lăsăm pe toți copii să greşească şi să-i ducem, în schimb, să se dea cu skateboard-ul şi să urce pe munte, dar acest fenomen pune în discuție sistemul de învățământ şi modul în care ne educăm copiii.”, a mai adăugat psihologul.