Ce trebuie să faci atunci când copilul tău are un coşmar, se trezeşte din somn şi ţipă?

Pe măsură ce cresc şi devin atenţi la tot mai multe dintre lucrurile care se petrec în jurul lor, copiii capăta tot felul de frici. Fie că este vorba despre monstrul care se ascunde sub pat sau despre o ameninţare reală, sfatul psihologului este ca părinţii să nu ignore aceste manifestări.

Despre fricile copiiilor, dar şi despre cum ar trebui să procedeze părinţii atunci când cei mici se tem de lucruri reale sau imaginare, vorbește Daniela Gheorghe, psiholog specializat în psihologia copilului, la Timișoara.

„Ce fac părinţii când copilul lor are un coşmar, când acesta se trezeşte din somn şi ţipă? Unii părinţi se vor comporta ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, gândind că a fost un vis şi că îi va trece, că este prea mic să-şi dea seama ce s-a întâmplat. Alţii se vor speria şi se vor teme că puiul lor are probleme mari”, spune psihologul Daniela Gheorghe.

De ce se tem copiii?

Bineînţeles, temerile, fricile, fobiile pe care le dezvoltă copiii apar în funcţie de vârsta acestora. Astfel, psihologul identifică mai multe etape. Până la şase luni, bebeluşii se tem că vor cădea, dar sunt speriaţi şi de zgomotele puternice. De la şase luni şi până când împlinesc vârsta de un an, feţele necunoscute şi obiectele ce apar brusc în câmpul vizual reprezintă „duşmani“ de temut. Până la doi ani, cei mici sunt speriaţi atunci când sunt separaţi de părinţi, se pot teme de baie sau de feţele necunoscute.

De la vârsta de doi ani, copiii se sperie de zgomotele puternice (aspirator, sirene şi alarme, maşini etc), animale, întuneric, separarea de părinţi sau de obiectele foarte mari. Iar la trei ani pot avea reacţii necontrolate la vederea măştilor, claunilor, dar şi când sunt lăsaţi în întuneric, întâlnesc un animal sau chiar alţi copii de care se sperie.

Greşelile părinţilor

Psihologul atrage atenţia asupra unei greşeli pe care părinţii o fac în mod frecvent în aceste situaţii: minimalizează fricile copilului. Sfatul ei este să nu forţaţi copilul să-şi înfrunte fricile, în niciun caz să i le alimentaţi, să evitaţi reacţiile excesive atunci când copilul se sperie foarte tare şi să încercaţi să-l pregătiţi pentru experienţe noi.

Părintele ar trebui să reacţioneze în concordanţă cu nevoile copilului, atunci când observă manifestări necontrolate ale acestuia. Astfel, psihologul spune că trebuie găsită o cale de mijloc între a nu ajunge să-l hiper-protejăm sau, din contră, a-i ironiza frica. Contraindicat este să vă enervaţi atunci când copilul insistă cu temerile sale, care dumneavoastră vi se pot părea nefondate.

Tehnici de liniştire

Iată şi câteva tehnici, recomandate de psiholog, pe care le puteţi folosi pentru a calma sau diminua starea de teamă: exerciţii de relaxare, cum este masajul, exerciţii de respiraţie sau de mimică, încurajări verbale, distragerea atenţiei prin folosirea unor imagini, fie ca acestea reprezintă poze, desene sau filme amuzante. De asemenea, puteţi să inventaţi poveşti cu mesaje pozitive despre obiectul fricii copilului sau să vă jucaţi cu tot felul de jucării care simbolizează obiectul fricii, un fel de teatru de păpuşi cu un cîine sau o insectă de care se teme cel mic, de exemplu. În timp, este foarte posibil să-i schimbaţi opinia despre lucrul care-l înspăimântă.

Sursa: adevarul.ro