Se spune din popor că atunci când un bebeluș spune prima dată „tata”, următorul copil este băiețel. Iar dacă spune „mama” urmează o surioară. Specialiștii au însă altă părere. Experții în lingvistică dezbat care consoană e mai greu de pronunțat dintre „M” și „T”.
Heather Goad, profesor la MacGill University, susține că „T-ul” este mai dificil de spus din cauza poziției în care trebuie să stea limba.
De ce spun bebelușii prima dată „tata”?
Dar chiar și așa, cei mai mulți copii spun prima dată cuvântul „tata”. Asta a demonstrat un studiu realizat pe un eșantion de 900 de bebeluși, cu vârste cuprinse între 8 și 16 luni.
Cercetătorii spun că motivul pentru care bebelușii spun „tata” prima dată este pentru că figura paternă este prima persoană de care sunt „separați”.
Mai exact, în jurul vârstei de 6-7 luni, micuțul începe să-și manifeste preferința pentru persoanele care îl îngrijesc. Pe la 8-9 luni încep să înțeleagă că un lucru sau o persoană poate să reapară chiar dacă nu se mai află în câmpul său vizual o perioadă de timp.
Tot la această vârstă, bebelușii încep să înțeleagă că unele reacții declanșează altele. Spre exemplu, încep să-și dea seama că plânsul lor va atrage atenția părinților și vor fi băgați în seamă, luați în brațe.
Bebelușii petrec cel mai mult timp cu mama, cu care au o legătură specială. Iar prima separare pe care o percep este cea de figura paternă. Tatăl este prima persoană pe care bebelușii o identifică în afara legăturii pe care o au cu mama.
După ce spun „tata”, la scurt timp spun și „mama”. Pronunțarea acestor cuvinte reprezintă de fapt un mic miracol al dezvoltării. În jurul vârstei de 3 ani, copiii încep să rostească „eu” și „mie”, identificându-se ca ființă, persoană separată care are propria voință.