Una dintre cele mai mari temeri legate de alăptare în rândul femeilor este că sânii lor mici nu vor putea oferi suficient lapte bebelușului, o temere alimentată de ideea greșită că producția de lapte ar fi proporțională cu mărimea sânilor. Nimic mai eronat – nici dimenisunea, nici forma sânilor nu influențează cantitatea de lapte matern produsă.

Alăptarea funcționează pe sistemul „cerere și ofertă”. Cea mai mare cantitate de lapte se produce în timp ce bebelușul mănâncă: nervii din sfârcuri sunt stimulați, ceea ce determină eliberarea de hormoni în sânge – prolactina activează țesuturile care produc lapte, iar oxitocina stimulează sânul să elibereze laptele (reflexul de ejecție a laptelui).

Cu cât sfârcurile sunt mai stimulate prin alăptare, cu atât mai mult lapte va fi produs. Cea mai eficientă stimulare o reprezintă bebelușul corect atașat la sân. Unele mame așteaptă ca sânii să „se umple” înainte de a alăpta copilul, însă studiile privind fiziologia laptelui matern arată că producția acestuia are loc constant. Viteza este cea care se modifică în funcție de cât de plin este sânul: este încetinită pe măsură ce sânul se umple și se accentuează în cazul sânilor „goi”. În plus, punerea copilului la sân va ajusta cantitatea de lapte în funcție de nevoile sale.

Este necesară diferențierea între mărimea sânilor și capacitatea lor de stocare. Aceasta din urmă se referă la volumul maxim de lapte pe care îl poate un sân stoca și nu are nicio legătură cu mărimea lui. Dimensiunea sânilor este dată de cantitatea de țesut adipos, în timp ce capacitatea de stocare se referă la spațiul de „depozitare” existent în țesutul glandular. 

Din păcate temerea legată de dimensiunea redusă a sânilor se soldează în unele cazuri cu oprirea alăptării. Unele mame consideră că nu pot asigura copilului cantitatea necesară de lapte și hotărăsc să nu mai alăpteze, oferind în schimb bebelușului formule de lapte, a căror cantitate o pot controla mai ușor.

Majoritatea femeilor pot produce suficient lapte pentru a satisface necesarul copilului, indiferent de mărimea sânilor. Uneori este posibil ca într-adevăr, cantitatea de lapte să fie insuficientă, dar la bază stau alte motive decât dimensiunea mică a sânilor:

  • copilul nu este corect atașat la sân;
     
  • mama ia anticoncepționale care conțin estrogen, ce afectează lactația;
     
  • copilul nu este suficient de des alăptat (fie mama are dureri la nivelul sânilor/sfârcurilor, fie copilul este bolnav sau letargic);
     
  • mama se confruntă cu tulburări hormonale sau a suferit de o intervenție chirurgicală la nivelul sânilor. 

În concluzie, cantitatea de lapte produsă de sâni este determinată de frecvența și durata sesiunilor de alăptare, mărimea sânilor este în acest caz irelevantă.