Medic de familie, despre sughițul bebelușului: „Plânsul sau râsul sunt metode care pot duce la stoparea acestuia”

Sughițul constituie un reflex normal în buna dezvoltare a bebelușilor, în majoritatea situațiilor. Când anume indică o patologie și cum trebuie să procedezi, vei afla în detaliu de la Daniela Vaida, medic specialist în medicină de familie și pediatrie. 

Sughițul este prezent în viața bebelușilor încă din perioada intrauterină. El apare frecvent și îl putem percepe ca pe un spasm ritmic care face burtica să tresalte.

Există cercetări care favorizează ideea că sughițul este un reflex fetal important care trebuie să ne bucure deoarece el este dovada unei bune dezvoltări a fătului. Mecanismul sughițului este reprezentat de un spasm al diafragmei și este rezultatul începerii exersării respirației care începe din luna a treia a vieții intrauterine. Imediat după naștere, sughițul apare destul de frecvent în cursul unei zile, lucru care le îngrijorează pe mămici.

Cu siguranță acesta reprezintă un element inconfortabil pentru bebe deoarece apare des în timpul mesei sau imediat după masă. Este important să înțelegem că sughițul reprezintă un reflex care împiedică refluxul laptelui în plămâni și, pe masură ce bebelușul crește și se perfecționează, reflexul acesta apare din ce în ce mai rar.

Sughițul poate avea însă și cauze organice, ca de exemplu deficitul de vitamina D sau deficitul de magneziu și calciu, situații în care reprizele de sughiț sunt greu de liniștit și durează mult.

Există mai multe cauze de sughiț persistent sau refractar: 

• probleme de iritație a nervului vag sau frenic;
• probleme metabolice cum ar fi hiperventilația sau scăderea funcției renale;
• probleme ale sistemului nervos central.

Acestea sunt însă situații extrem de rare care sunt întotdeauna însoțite de modificări semnificative ale stării generale.

Există, de asemenea, și cauze locale care acționează reflex asupra centrilor sughițului, cum ar fi suptul lacom și în cantități mari urmat, evident, de aerogastrie și aerocolie - cu alte cuvinte - aer în stomac și intestine.

Soluții:

Remediul este acela de a ține bebelușul în poziție verticală pentru a putea da aerul afară, asta în timp ce îl batem ușor pe spate.

Altă metodă este să îl punem din nou la sân sau să îi dăm biberonul în cazul alimentației artificiale - lucru care poate să oprească sughițul.

De asemenea, plânsul sau râsul sunt metode care pot duce la stoparea acestuia. Sunt rezervată referitor la metoda clasică de a administra câteva picături de lamâie, deoarece aceasta este foarte acidă și poate produce iritație gastrică.

În concluzie, sughițul este absolut normal în viața bebelușilor și nu avem motive de îngrijorare dacă copilașul sughite. Din contră, acest lucru trebuie să ne bucure pentru că este o dovadă a bunei funcționări a reflexelor și, de asemenea, reducerea frevenței sughițului pe măsură ce copilul crește reprezinta semnul că sistemul nervos se maturizează.