Experiment: picioarele bebeluşului sunt aproape la fel ca mâinile noastre

Dacă aveți un copil între 2 și 5 luni, ați putut urmări, cu siguranță, un astfel de tablou (poate nu i-ați acordat atenție): micuțul stă culcat sub bara cu jucării și le lovește cu… picioarele. De ce îi este mai comod să le lovească cu piciorușele și ce se va întâmpla mai târziu? Să facem un experiment și să învățăm să fim părinți.

Vreți, cu siguranță, să oferiți copiilor tot ce este mai bun. Vă doriți ca ei să obțină în viață tot ce vor vrea, să stea bine pe picioarele lor, dar, totodată, să tindă spre stele. Însă după cum ne va arăta următorul experiment, să te ridici, iar apoi să atingi, nu este unica succesiune posibilă.

Aveți nevoie de:

• O jucărie de care copilul va fi foarte interesat, de exemplu o zornăitoare mare, cu forme și culori diferite.
• Aproximativ un metru pătrat de spațiu liber

De ce picioarele, și nu mâinile? Cum funcționează

Puneți copilul pe o suprafață orizontală sau puțin înclinată în așa fel încât micuțul să poată mișca liber mâinile și picioarele. Țineți jucăria deasupra lui în așa fel încât să o ajungă cu piciorul. Numărați secundele până micuțul o atinge. Acum mișcați jucăria spre pieptul copilului, pentru ca el să o poată lua cu mâna. Cronometrați secundele până o face.

Ce ați observat? Ați văzut cum micuțul își folosește piciorușele? Dacă seamănă cu majoritatea copiilor de vârsta lui, micuțul dumneavoastră a atins cu siguranță mai repede jucăria cu piciorul decât cu mâna. Este posibil chiar să nu fi putut să o atingă deloc cu mâna.

Oricât de ciudat ar părea acest lucru pentru adulți, bebeluşii arată spre obiecte și le ating mai ușor cu picioarele decât cu mâinile. De ce? Este mai simplu pentru ei.

Mâinile ne sunt folositoare datorită gamei largi de mișcări pe care ne permit să le facem. Putem mișca umerii, îndoi mâinile din coate, roti umerii și forma diferite combinații cu ajutorul degetelor, putem face practic orice (cu excepția, desigur, să ne scărpinăm mijlocul spatelui care, parcă înadins, ne mănâncă întotdeauna).

Copilul, în schimb, are membrele inferioare la fel de mobile. Tocmai de aceea timp îndelungat le folosește în detrimentul mâinilor. Picioarele noastre nu se pot compara cu piciorușele unui bebeluș, oricât am vrea – doar dacă nu lucrăm la circ în calitate de om-șarpe. Noi putem mișca picioarele înainte-înapoi și puțin în lateral, dar asta este tot. 

Peste puțin timp, micuțul va învăța să meargă de-a bușilea și să apuce cu mânuțele. Cum să îl ajutăm

Deși acum micuțul preferă să lucreze cu picioarele, el va învăța rapid să atingă obiectele cu mânuțele. În curând le va folosi ca un adevărat profesionist. După aceea va înhăța orice veți lăsa în zona de acces. Foarte curând. Și fără o avertizare prealabilă. Iar apoi, cel mai probabil, va începe să ducă la guriță toată aceste obiecte.

Așa că a venit timpul să faceți cât mai sigur mediul plin de capcane foarte periculoase, numit casă. Pericolele îi pândesc pe copii pretutindeni, și le puteți ușor pierde din vedere, dacă nu v-ați gândit la ele (dacă sunteți părinți tipici, care învață din mers și simt o lipsă cronică de somn). De aceea încercați să vă asigurați că întreaga zonă accesibilă copilului este suficient de sigură, ținând cont de posibilitățile lui în continuă dezvoltare.

Gradul de pregătire a casei dumneavoastră trebuie să corespundă gradului de activitate a copilului, precum și modului în care planificați să îi controlați mișcările; dar şi particularităților specifice ale casei și nivelului personal de paranoia. În continuare vă prezentăm o scurtă listă de măsuri care vor ajuta la securizarea copilului, însă puteți face mult mai multe lucruri. De exemplu, să faceți cât mai sigure și alte case pe care le vizitați împreună cu copilul.

• Folosiți capace speciale pentru prize.
• Amplasați substanțele periculoase, de tipul detergenților, pesticidelor, într-un număr limitat de locuri și îngrădiți accesul copiilor la acestea, de exemplu cu ajutorul unor lăcățele.
• Amplasaţi bariere şi garduri de protecţie, care să nu permită copilului accesul la scări sau în alte locuri periculoase ale casei.
• Învăţaţi copilul despre pericolele care îl pândesc şi cum să le evite. Poate că vi se pare cam stupid să explicaţi unui copilaş care abia începe să meargă de-a buşilea că nu trebuie să atingă aragazul. Însă copiii înţeleg mult mai multe decât credeţi dumneavoastră, iar această informaţie va ajuta la evitarea diverselor neplăceri.  

În curând mânuţele lui vor ajunge să atingă faţa dumneavoastră. Cum vă protejaţi?

Aţi făcut casa sigură pentru copil? Foarte bine! Acum aveţi grijă de siguranţa feţei dumneavoastră.

Degeţelele curioase şi tot mai puternice ale micuţului dumneavoastră vor ajunge, mai devreme sau mai târziu, în urechile, ochii şi nasul dumneavoastră. Aşa că antrenaţi-vă să înclinaţi capul şi să închideţi ochii, pentru a vă proteja. Puteţi revedea nişte compedii cu participarea bebeluşilor: acolo veţi găsi multe idei despre cum să protejaţi cele mai sensibile părţi ale corpului de pişcăturile micuţilor.

Acum sunteţi pregătiţi să vă jucaţi cu micuţul!

Din cartea „Ce este oare în căpşorul lui?”

Sursa