Demonstrat științific: Îmbrățișările părinților pot ameliora durerile bebelușilor

Atunci când le cresc dințișorii, adorm greu sau trec printr-un puseu de creștere, bebelușii au nevoie în primul rând de brațele calde ale mamei sau ale tatei. Contactul piele pe piele produce o serie de reacții în creierul celui mic și reduc semnificativ durerea pe care o simte la momentul respectiv. Potrivit unui studiu realizat recent de un grup de cercetători canadieni, acest efect calmant este extrem de puternic și benefic pentru dezvoltarea bebelușului.

Dar, desi inițial se credea că efectul este doar prin contact piele-piele, oamenii de știință raportează în European Journal of Pain că pe parcursul studiului au observat mai multă activitate în creierul nou-născuților ca reacție la durere, atunci când un părinte îi ținea în brațe îmbrăcat decât fără îmbrăcăminte.

„Am constatat că atunci când un copil este ținut de părințîi lor, cu contactul piele pe piele, semnalarea creierului la nivel superior că răspuns la durere se face printr-o cale diferită pentru a-și procesa răspunsul la durere.”, susține autorul principal al studiului, Dr. Lorenzo Fabrizi (UCL Neuroscience, Fiziologie și Farmacologie).

Constatările consolidează rolul important al contactului dintre părinți și nou-născuții lor

Deși nu putem confirma dacă bebelușul simte efectiv mai puțină durere, constatările consolidează rolul important al contactului dintre părinți și nou-născuții lor. Studiul a implicat 100 de sugari, cu vârsta cuprinsă între 0-96 de zile și copii născuți prematur sau la termen și s-a desfășurat la University College London Hospitals din Marea Britanie. Activitatea creierului a fost înregistrată cu electrozi EEG (electroencefalografie) așezați pe scalpul bebelușilor.

Bebelușii erau fie ținuți de mama lor piele pe piele (purtând scutec, pe pieptul mamei), fie ținuți de mama lor cu îmbrăcăminte, sau altfel întinși într-un pătuț sau incubator (majoritatea acestor copii erau înfășați).

Cercetătorii au descoperit că răspunsul inițial al creierului la durere a fost același, dar, deoarece senzorul călcâiului a provocat o serie de patru până la cinci valuri de activitate a creierului, valurile ulterioare de activitate au fost afectate de faptul dacă bebelușul a fost ținut pielea pe piele sau cu îmbrăcăminte.

„Răspunsul ușor întârziat a fost diminuat după contactul piele pe piele cu mama lor, ceea ce sugerează că atingerea parentală afectează procesarea creierului la nivel superior. Durerea ar putea fi la fel, dar modul în care creierul bebelușului procesează și reacționează la acea durere depinde de contactul lor cu un părinte. Descoperirile noastre susțin ideea că menținerea unui nou-născut pe piele este importantă pentru dezvoltarea lui.”, a mai adăugat autorul studiului.

Creierele bebelușilor care au rămas în pătuț sau incubator au reacționat mai puțin la durere decât cele ținute în îmbrăcăminte, dar cercetătorii spun că acest lucru se poate datora faptului că bebelușii nu au fost perturbați fiind ridicați înainte de procedură sau altfel din cauza succesul îngrijirii sensibile și individualizate care li s-au oferit.

„Creierul nou-născuților are un grad ridicat de plasticitate, în special la cei născuți prematuri, iar dezvoltarea lor depinde în mare măsură de interacțiunile cu părinții lor. Descoperirile noastre pot da noi informații despre modul în care bebelușii învață să proceseze amenințările, deoarece sunt deosebit de sensibili la indicațiile materne.”, a conchis Dr. Lorenzo Fabrizi.