Medicii au observat o creștere bruscă a numărului de nașteri premature în unele zone ale Ucrainei

O creştere bruscă a numărului de naşteri premature în unele zone din Ucraina a fost observată de medici în timp ce conflictul intră în a doua lună, relatează luni BBC, citat de Agerpres. Clinici prenatale din Harkov şi Lviv au declarat pentru BBC că rata naşterilor premature s-a dublat sau s-a triplat în ultimele câteva săptămâni, ca urmare a stresului şi a problemelor medicale asociate războiului.

Polina s-a născut în clinica regională perinatală din Harkov, cântărind doar 630 de grame. Greutatea medie pentru o fetiță care se naşte la termen este de cinci ori mai mare.

Viktoria, care cântăreşte 800 de grame, s-a născut în spitalul perinatal din Lviv la începutul lunii martie, împreună cu sora ei geamănă, Veronika, după ce mama lor a fugit din Kiev. Viktoria tocmai a depăşit primul kilogram.

Aceste două fetițe, una refugiată, cealaltă luptându-se să trăiască într-un oraş bombardat de forțele ruse, scot la iveală alegerile obositoare cu care se confruntă mamele şi doctorii din Ucraina.

Irina Kondratova, directorul medical care se ocupă de îngrijirea Polinei, a declarat că numărul naşterilor premature a crescut de trei ori comparativ cu rata normală la clinica ei din Harkov, iar în prezent constituie 50% din toate naşterile.

A crescut și numărul infecțiilor vaginale în rândul femeilor

„Infecții, lipsa ajutorului medical, alimentație proastă – războiul creează un risc de naştere premature. Rata noastră de natalitate prematură era deja ridicată, pentru că aveam o mulțime de paciente din Donețk şi Lugansk.

În zonele de conflict, femeile petrec mult timp în subsoluri aglomerate, unde infecțiile sunt active. De asemenea, este mai greu pentru femei să aibă acces la ajutor medical în caz de necesitate”, a spus dr. Kondratova.

În timp ce procentul de naşteri premature din clinica sa a crescut, Irina a spus că numărul total al pacientelor sale s-a micşorat, deoarece femeile fug de luptele din Harkov.

În Lviv, departe de liniile de front, s-a observat un aflux.

Mama Viktoriei, Irina Zelena, a fugit din Kiev la Lviv, chiar înainte de a naşte. „Am plecat din cauza bombardamentelor în masă”, a spus ea adăugând că a fost „într-un adăpost în tot acest timp”. Ea crede că stresul petrecut în primele zile ale războiului într-un buncăr a contribuit la naşterea Viktoriei – şi a sorei ei gemene, Veronika – cu mai mult de şapte săptămâni mai devreme.

Pe coridor, în salonul prenatal, Olga Bogadiza este însărcinată în şase luni şi aşteaptă la rândul său gemeni. Şi ea a fugit din Kiev, disperată să găsească un loc sigur pentru a-şi aduce pe lume copiii, departe de bombardamente şi de stări de asediu.

A avut nevoie de trei zile pentru a ajunge la Lviv, iar în tot acest timp nu a putut să mănânce sau să bea de frică.

„Ați auzit expresia „frică animalică”?, a întrebat ea. „Nu este ca frica de durere sau de a naşte – e o frică de te doare pielea. Eşti atât de speriat încât nu poți să mănânci sau să gândeşti. Când am ajuns la Lviv, doctorul a spus că am slăbit 3,5 kilograme şi că viețile bebeluşilor mei erau în pericol pentru că dezvoltarea lor se oprise”, a spus ea.

Gemenii ei au început să crească din nou. Fiul ei de cinci ani o întreabă la fiecare vizită când se vor naşte frații lui.

Olga este din Rusia, iar soțul ei e ucrainean. Copiii reprezintă pentru ei un refugiu al iubirii de care se agață în timp ce țările lor sunt în război.

Dar, pe măsură ce rachetele ruseşti lovesc ținte din Lviv, a avea grijă de bebeluşi fragili, precum Viktoria şi Polina, este o provocare.

„Nu poți să duci un copil de 600 de grame la subsol”

În Harkov, dr. Kondratova a declarat că personalul a luat decizia de a rămâne în secția de terapie intensivă cu cei mai mici copii, chiar şi după avertismentele de raid aerian. „Nu poți să duci un copil de 600 de grame la subsol”, a spus ea. „Ar fi un drum fără întoarcere. Aşa că stăm cu copiii şi trăim alături de ei bombardamentele”, a adăugat medicul.

Pentru mama Viktoriei, Irina, sirenele de raid aerian reprezintă o dilemă dificilă. Sora Viktoriei, Veronika, a ieşit de la terapie intensivă şi stă în salon cu mama ei. Când sună sirena, Irina o duce în adăpostul antiaerian – însă este nevoită să o lase pe Viktoria în urmă, în incubator, pentru că este prea fragilă pentru a fi mutată.

„Emoțional, este foarte greu”, a spus Irina. „Este ca şi cum mi-aş rupe inima în două. Un copil vine cu mine, celălalt rămâne cu medicii. Mă întreb mereu: e totul în regulă? Cum se simte? Dar, în această situaţie, nu trebuie decât să fim puternici”, a adăugat ea.

Spitalul din Lviv – un oraş considerat cândva un refugiu sigur în faţa conflictului – a baricadat deja câteva ferestre cu saci cu nisip, iar în prezent construieşte şi un buncăr subteran, special pentru a putea găzdui cei mai fragili pacienți, în incubatoare.

Spitalele au fost o țintă în acest război, iar personalul medical este îngrijorat.

În cadrul acestui conflict care ține cu sufletul la gură lumea întreagă, bebeluşi precum Viktoria şi Polina duc propria luptă pentru supraviețuire. Irina mângâie mâna fiicei ei în interiorul incubatorului. „Este ucraineană”, a spus Irina. „Şi va câştiga”.