Creștinii ortodocși intră în „Săptămâna albă”, în care nu se mai consumă carne, dar se face dezlegare la ou, lapte, brânză și pește. Albul acestor alimente simbolizează haina luminoasă a postului care urmează să înceapă săptămâna viitoare.
În prima zi din Săptămâna Albă, numită și Lunea Curată, gospodinele spală toate vasele în care s-a gătit mâncare de dulce sau de frupt, inclusiv tacâmurile, lingurile din lemn și polonicele. În această zi numai copiii se mai pot înfrupta din bucatele rămase de la ospățul de Lăsatul Secului, iar adulții mănâncă numai gustări reci. Bătrânii spun că în marțea albă este interzisă munca și este indicat consumul de brânză, transmite tv8.md.
Ultima zi din Săptămâna Albă este numită „Duminica izgonirii lui Adam din Rai”, care marchează ziua în care strămoşii noştri au încălcat postul rânduit de Dumnezeu. Această zi este cunoscută din moși strămoși drept „Duminica Iertării”, arătând râvna omenirii de a dobândi iertarea Domnului. La slujba Vecerniei credincioşii îşi cer iertare unul altuia pentru a începe postul împăcaţi.
Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară. Anul acesta, ortodocşii vor sărbători Paştele în 16 aprilie.
În tradiția populară, postul Paștelui mai este cunoscut și ca „Postul Mare”. Acesta este considerat unul dintre cele mai lungi și mai grele posturi din an. Pe parcursul întregului post există anumite zile în care se poate mâncă peşte, aşa-numitele dezlegări la pește. Zilele când au loc dezlegările la pește sunt de Praznicul Bunei Vestiri și de Florii, în duminica dinaintea Paștelui. În postul Paştelui nu se fac nunți, botezuri și cumetrii. De asemenea, nu se cântă și nu se dansează.
