La 3 zile de la aniversare, s-a stins din viață conducătorul ansamblului de dans „Joc”, maestrul coregraf Vladimir Curbet. Acesta avea 87 de ani.
Anunțul a fost făcut de consilierul prezidențial, Corneliu Popovici.
„Cu profundă tristețe am aflat vestea că Maestrul Vladimir Curbet a plecat de printre noi în dimineața zilei de astăzi. Exprimăm sincere condoleanțe familiei și celor apropiați. Dumnezeu să-l odihnească și să-l așeze în dreapta sa”, a scris consilierul.
Maestrul Vladimir Curbet s-a născut la 5 decembrie 1930, în satul Susleni, județul Orhei.
Și-a făcut universitățile cîntînd alături de tatăl adoptiv Cosma, în orchestra lui, la nunți, cumătrii, hore petreceri. A cîntat la peste 200 de nunți și tot atîtea hore – pe la Orhei, Telenești, Rezina, Strășeni, Hîncești, Slobozia, Susleni.
Vladimir Curbet a urmat studiile la Școala de muzică de pe lîngă Casa Unională a creației populare „N. K. Krupskaia” din Moscova, udne a studiat fără frecvență (1950-1952). În 1950-1953 a condus colectivul de dansuri și fanfară din satul Susleni, ocupînd locul I pe republică- cu dansurile „Bucuria”, „Bătuta”, „Moldoveneasca” și altele (1951-1952).
În anii 1953-1957 a condus dansatorii și orchestra din satul Caragaș, raionul Slobozia.
În anul 1957 este pedagog-preparator, iar în anul 1958, la propunerea omului de stat, dar și de cultură Anatol Corobceanu, Vladimir Curbet a devenit direcotr artistic și prim-maestru de balet al Ansamblului moldovenesc academic de Stat de dansuri populare „Joc”. Concomitent, în 1966, a absolvit Școala de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău. Și-a adus contribuția și în domeniul pedagogiei. În 1969 a fondat pe lîngă ansamblul „Joc” un studiou coregrafic pe propriile cunoștințe, iar în 1976 a restabilit școala coregrafică pe lîngă Școala de muzică „Ștefan Neaga” (astăzi Liceul coregrafic), interzisă de Guvern, în ea a predat dansul populat cinci ani. A insistat să fie deschisă catedra de coregrafie națională la Institutul de Arte, unde a predat patru ani. A colindat sate, a scos la iveală dansuri, muzică, port național. Repertoriul ansamblului include suite și dansuri populare („Joc”, „Bucuria”, „Carpații”, „Sărbătoreasca”, „Bătuta”, „Mărunțica”, „Hora de sărbătoare”, „Răzeșească”, „Drăgaica”, „Jocul fierarilor”), spectacolele populare („Călușarii”, „Nunta moldovenească”, „Mărțișor”), tablouri coregrafice („Hora mare”, „La vatra jocului străbun”ș.a.). Colectivul a prezentat pe parcursul anilor unui publica de circa 14 milioane spectatori mai bine de 8000 de spectacole în republică și în circa de 63 de țări: Franța, Spaniam Italia, Germania, Grecia etc.
