În luna iulie 2024 prețurile medii de consum în Republica Moldova s-au majorat față de una iunie 2024 cu circa 0,2%, arată datele Biroului Național de Statistică. Comparativ cu luna decembrie 2023 prețurile au crescut cu circa 4,2%, iar cu luna iulie 2023 (în ultimele 12 luni) – cu 4,8%.
Potrivit BNS, creșterea prețurilor medii de consum a fost determinată de majorarea prețurilor la bunurile nealimentare – cu circa 0,3% și la serviciile prestate populației – cu circa 1,7%, în special la serviciilor medicale – cu 16,7% și la serviciilor de alimentare cu apă – cu 7,88%, transmite mold-street.com.
Totodată, prețurile medii de consum la produsele alimentare, în luna iulie 2024, față de luna iunie 2024 s-au diminuat cu circa 0,8%.
De ce cresc prețurile
Republica Moldova nu este, însă, singura țară din regiune care se confruntă cu o reluare a creșterii prețurilor, arată o analiză publicată de Ziarul Financiar.
În Ungaria făina s-a scumpit cu aproape 40% într-o lună, iar zahărul – cu 14%. Prețurile cărnii de porc au sărit cu 10%. În restaurant, meniurile s-au scumpit cu 8%. Ouăle, în schimb, s-au ieftinit cu 15%. Dar și serviciile în general sunt mai scumpe, costurile urcând cu 9%. Costurile serviciilor pentru înmormântări au avut un salt de 10% într-un an. Companiile din industrie cer ajutor.
Prețurile din Cehia au crescut cu 0,7% în iulie. Nu este un salt mare, dar este suficient de puternic pentru a accelera inflația anuală la 2,2% și a o îndepărta de ținta urmărită de banca centrală. Creșterea a fost neașteptată și justifică prudența instituției, care a decis luna aceasta să încetinească ritmul în care reduce dobânzile. Acest lucru va însemna sacrificarea creșterii economice. Inflația anualizată a avut la bază majorarea costurilor cu întreținerea, scumpirea apei, electricității, gazelor și combustibililor.
S-au scumpit, dar într-o măsură mai mică, alimentele și băuturile non-alcoolice, arată datele statistice oficiale, analizate de Radio Praga.
Economia cehă este considerată cea mai matură din regiune și este de obicei mai lentă. Inflația a accelerat și în Polonia și în Ungaria, unde lucrurile sunt mai complicate.
Economia poloneză este cea mai mare din Europa de Est și poate fi considerată una puternică. Acolo, inflația anualizată a accelerat de la 2,6% la 4,2%. Saltul a fost mai mic decât s-au așteptat analiștii și s-a datorat încetării măsurilor care au protejat consumatorii de scumpiri după pandemie și în criza energetică. Inflația este de așteptat să rămână la niveluri ridicate în următoarele 12 luni, creșterea prețurilor fiind impulsionată de scumpirea energiei. Experții de la ING cred că indicatorul ar putea ajunge la 6% în primul trimestru din 2025. De aceea, banca centrală, probabil, că nici nu va lua în considerare coborârea dobânzilor anul acesta.
Scumpirile pot duce la creșterea dobânzilor bancare
Însă, banca centrală poloneză este puternic politizată. Guvernatorul Adam Glapinski, aliat al fostului guvern și în relații tensionate cu actualul executiv, respinge orice idee de a coborî dobânzile până în 2026, deși a făcut acest lucru înainte de alegerile generale din toamnă. Un coleg de-al său, Ireneusz Dabrowski, membru în consiliul de politică monetară, l-a sfidat recent spunând că scenariul șefului său este „cel mai pesimist”.
Cu Dabrowski, numărul disidenților din banca centrală poloneză crește, potrivit Bloomberg. Ei spun că o nouă rundă de reduceri de dobânzi ar putea începe anul viitor. Între timp, salariile cresc într-un ritm nemaivăzut de 20 de ani. Economiștii cred că astfel de majorări alimentează inflația. Salariul mediu brut a urcat cu aproape 15% în trimestrul doi, la echivalentul a 1.864 euro pe lună. Avansul are la bază creșterea record a salariului minim pe economie de la începutul acestui an, o politică introdusă de guvernul anterior. De asemenea, noul guvern, în exercițiu din decembrie, a majorat salariile tuturor angajaților de la stat cu 20%, iar pe cele ale profesorilor – cu 30%, scrie Notes from Poland.
În sectorul de afaceri, remunerațiile au crescut cu doar 11%. În Ungaria, cea mai instabilă economie din regiune, inflația a accelerat de la 3,7% în iunie la 4,1% în iulie, în linie cu așteptările analiștilor intervievați de Bloomberg. Lună la lună, prețurile au crescut cu 0,7%.
Astfel, inflația a depășit pragul de toleranță al băncii centrală, îngustând astfel spațiul de manevră al instituției pentru ciclul său de relaxare monetară care durează de mai bine de un an. Banca Națională a redus luna trecută dobânzile cu un sfert de punct procentual – la 6,75%, rămas cel mai ridicat nivel din UE după ce Banca Națională a României a scăzut recent propriile dobânzi.
Pentru Ungaria, reducerea din iulie a fost a 15-a la rând. Banca centrală maghiară a fost prima din UE care a început să majoreze dobânzile pentru a lupta cu inflația și prima care le-a redus. Primul salt în jos a fost de un punct procentual, la 17%.
Analiștii de la ING cred că accelerarea inflației va impulsiona banca centrală să mențină dobânzile la ședința de politică monetară de luna aceasta. Viceguvernatorul Barnabas Virag apreciază că mai este loc pentru cel mult două majorări anul acesta. Inflația a accelerat în iulie mai ales din cauza scumpirii mâncării după ce guvernul a retras obligația pentru supermarketuri de a aplica discounturi la produsele alimentare de bază, scrie Daily News Hungary, citat de zf.ro.
