Cercetătorii susțin că au descoperit diferenţe importante în dezvoltarea creierului la băieţi şi fete cu tulburare de spectru autist

Tulburarea de spectru autist (TSA) este o dizabilitate de dezvoltare cauzată de diferenţe la nivelul creierului. Afecţiunea se poate manifesta în multe moduri diferite, în funcţie de individ şi de tipul specific de autism. În general, pacienţii cu TSA au adesea probleme de comunicare şi interacţiune cu ceilalţi. De asemenea, este obişnuit ca persoanele autiste să înveţe într-un mod şi ritm diferite de ceilalţi, transmite News.ro.

Autismul este o tulburare severă de dezvoltare, de natură neurobiologică, care poate apărea la naştere sau până în jurul vârstei de doi ani.

Această dizabilitate complexă de dezvoltare a creierului afectează 3 arii principale ale funcţionării unui copil: comunicarea, interacţiunea socială şi comportamentul. Deşi aspectul copiilor cu autism nu îi deosebeşte de ceilalţi, aceştia comunică, interacţionează, se comportă şi învaţă în moduri diferite faţă de majoritatea celorlalţi copii.

Potrivit Centrului pentru prevenirea si controlul bolilor (CDC) din Statele Unite, unul din 59 de copii are autism. Tulburarea este de 4 ori mai frecventă la băieţi, iar multe fete prezintă simptome mai puţin evidente în comparaţie cu aceştia. Este o afecţiune care se menţine pe tot parcursul vieţii.

Pe acest sindrom comportamental complex s-a concentrat un nou studiu condus de cercetătorii americani de la UC Davis. Aceştia au constatat diferenţe mari în dezvoltarea creierului între copiii cu tulburare de spectru autist, cu vârste cuprinse între 2 şi 13 ani, în funcţie de sex.

Studiul, publicat recent în revista Molecular Psychiatry, a constatat modificări specifice fiecărui sex în ceea ce priveşte grosimea stratului exterior al creierului, numit cortex.

Constatările sunt notabile deoarece atât de puţine studii au abordat dezvoltarea corticală la fetele care sunt diagnosticate cu autism mai rar decât băieţii. Aproape patru băieţi sunt diagnosticaţi cu autism la fiecare copil de sex feminin.

„Este clar că această prejudecată de sex se datorează, în parte, subdiagnosticării autismului la femei”, a declarat într-un comunicat Christine Wu Nordahl, profesor la departamentul de psihiatrie şi ştiinţe comportamentale şi la Institutul MIND din cadrul UC Davis, autor principal al lucrării.

„Acest studiu sugerează că diferenţele de diagnosticare nu reprezintă întreaga poveste – există, de asemenea, diferenţe biologice”, a precizat ea.

Stratul exterior al creierului, cortexul, este alcătuit din straturi distincte formate din milioane de neuroni.

Aceştia se declanşează în sincronizare împreună, permiţându-ne să gândim, să învăţăm, să rezolvăm probleme, să construim amintiri şi să experimentăm emoţii.

Până în jurul vârstei de 2 ani, cortexul se îngroaşă rapid pe măsură ce se creează noi neuroni. După acest vârf, stratul cortical exterior se subţiază.

Studii anterioare au constatat că acest proces de subţiere este diferit la copiii autişti faţă de copiii fără autism, dar nu a fost examinat dacă băieţii şi fetele autiste prezintă aceleaşi diferenţe.

„Este important să aflăm mai multe despre modul în care diferenţele de sex în dezvoltarea creierului pot interacţiona cu dezvoltarea autismului şi pot duce la rezultate diferite în ceea ce priveşte dezvoltarea la băieţi şi fete”, a explicat Derek Andrews, autorul principal al studiului şi cercetător asistent de proiect în cadrul Departamentului de Psihiatrie şi Ştiinţe Comportamentale şi la Institutul MIND.

Un cortex în schimbare în copilărie

Echipa de cercetători a studiat scanările cerebrale a 290 de copii cu tulburare de spectru autist – 202 băieţi şi 88 de fete – şi 139 de persoane fără autism, cu o dezvoltare tipică – 79 de băieţi şi 60 de fete. Ei au folosit sexul atribuit la naştere pentru a clasifica copiii.

Toţi au fost participanţi la proiectul Fenomenul Autist (APP) al Institutului MIND, unul dintre cele mai mari studii longitudinale asupra autismului din lume.

Proiectul include studiul GAIN (Girls with Autism Imaging of Neurodevelopment), lansat pentru a creşte numărul de fete reprezentate în cercetare.

Cercetătorii au efectuat scanări RMN (imagistică prin rezonanţă magnetică) la până la patru perioade de timp între 2 şi 13 ani.

Aceştia au constatat că la vârsta de 3 ani, fetele cu tulburare de spectru autist aveau un cortex mai gros decât cele fără autism de aceeaşi vârstă, cuprinzând aproximativ 9% din suprafaţa corticală totală.

Diferenţele la băieţii cu tulburare de spectru autist, în comparaţie cu băieţii fără autisi de aceeaşi vârstă, au fost mult mai puţin răspândite.

În plus, în comparaţie cu băieţii, fetele cu tulburare de spectru autist au avut rate mai rapide de subţiere a cortexului în copilăria mijlocie.

Diferenţele corticale au fost prezente în mai multe reţele neuronale.

„Am găsit diferenţe în creierul asociat cu autismul în aproape toate reţelele din creier”, a declarat Andrews.

El a menţionat că a fost o surpriză la început faptul că diferenţele erau mai mari la vârste mai mici.

Deoarece fetele cu tulburare de spectru autist au avut o rată mai rapidă de subţiere corticală, până în copilăria mijlocie, diferenţele dintre băieţii şi fetele cu tulburare de spectru autist erau mult mai puţin pronunţate.

„De obicei, ne gândim la diferenţele dintre sexe ca fiind mai mari după pubertate. Cu toate acestea, dezvoltarea creierului în jurul vârstei de 2-4 ani este foarte dinamică, astfel încât mici schimbări în momentul dezvoltării între sexe ar putea duce la diferenţe mari care apoi converg mai târziu”, a explicat Andrews.

Importanţa studiilor pe termen lung pe ambele sexe

Aceste constatări arată clar că sunt necesare studii longitudinale care să includă ambele sexe, a spus Nordahl.

„Dacă ne-am fi uitat doar la băieţi la vârsta de 3 ani, am fi putut concluziona că nu există diferenţe. Dacă am fi avut atât băieţi, cât şi fete, dar am fi investigat doar diferenţele la vârsta de 11 ani, am fi putut concluziona că există foarte puţine diferenţe între sexe în cortex. Trebuia să urmărim atât băieţii, cât şi fetele de-a lungul dezvoltării pentru a vedea imaginea completă”, a explicat ea.

Acesta a fost motivul pentru care Nordahl, care acum conduce APP, a lansat studiul GAIN în 2014.

„APP a avut un eşantion minunat de mare, de aproximativ 150 de băieţi cu tulburare de spectru autist, dar numai aproximativ 30 de fete care aveau autism. Acesta era un număr prea mic de fete cu tulburare de spectru autist pentru a examina cu adevărat modul în care acestea ar putea fi similare sau diferite de băieţi, aşa că am lucrat pentru a creşte reprezentarea fetelorcu tulburare de spectru autist în cercetarea noastră”, a spus ea.

GAIN este unic, iar Andrews a spus că speră ca şi alţi cercetători să urmeze exemplul şi să includă mai multe fete în cercetarea pentru autism.

„Femeile cu tulburare de spectru autist reprezintă aproximativ 20% din populaţia cu autism. Orice efort de succes pentru a înţelege autismul va trebui să includă şi femeile”, a concluzionat ea.