Studiu: Inteligența artificială poate fi folosită pentru detectarea mai rapidă a cancerului la sân

Inteligența artificială ar putea să devină instrumentală în detectarea mai rapidă a cancerului de sân și ar putea să reducă semnificativ volumul de muncă al medicilor radiologi, se arată într-un studiu publicat în jurnalul științific Lancet Oncology.

Studiul a fost făcut în Suedia și ajunge la concluzia că utilizarea de către medicii radiologi a unui software de inteligență artificială pentru o mai bună orientare a analizelor nu implică niciun risc.  Cercetătorii au împărţit aproximativ 80.000 de femei în două grupuri de dimensiuni similare, transmite realitatea.md. 

Toate persoanele au fost supuse unei mamografii, însă cele din primul grup au fost examinate în mod tradiţional, de către doi radiologi independenţi, în timp ce datele din cel de-al doilea grup au fost analizate mai întâi de un software AI şi apoi de un singur radiolog. În cazul grupului asistat de inteligența artificială nu au fost înregistrate performanţe mai slabe, fiind detectate chiar mai multe tipuri de cancer. Procentul rezultatelor „fals pozitive” – cazurile în care prima examinare suspectează incorect prezenţa cancerului – a fost similară. Deoarece este nevoie de un singur radiolog în procedura ce implică un software AI, utilizarea acestei tehnologii ar putea reduce, în cele din urmă, la jumătate volumul de muncă al acestor medici.

Aceste rezultate sunt promiţătoare, deoarece screening-ul este considerat pe scară largă drept una dintre principalele modalităţi de combatere a cancerului de sân. În Franţa, screening-ul se aplică tuturor femeilor cu vârsta cuprinsă între 50 şi 74 de ani, în conformitate cu recomandările europene. Cu toate acestea, este prea devreme pentru a formula concluzii definitive în ceea ce priveşte utilizarea inteligenței artificiale în acest domeniu: va fi nevoie de câţiva ani pentru a şti dacă procedura este la fel de eficientă ca o dublă opinie umană. Pentru a face acest lucru, cercetătorii vor compara în doi ani rata cancerelor omise prin screening, dar care vor fi diagnosticate în acest interval.

Aceste date iniţiale lasă, de asemenea, loc pentru incertitudine cu privire la riscul de „supradiagnosticare” – identificarea leziunilor care nu ar fi evoluat în cancere periculoase fără tratament. Această problemă a supradiagnosticării se află în centrul unor critici la adresa meritelor screening-ului generalizat, chiar dacă cercetările confirmă din ce în ce mai clar importanţa sa în ceea ce priveşte reducerea mortalităţii prin cancer de sân.