Nimic nu-i face ziua mai frumoasă unui părinte decât râsul copilului lui. Cu toate acestea, tindem să ne jucăm cu copiii și să îi gâdilăm, însă experții susțin că râsul incontrolabil al copilului atunci când este gâdilat nu este atât de distractiv pe cât pare. Dacă obișnuiești să-ți gâdili copilul, iată 5 motive pentru care să încetezi să mai faci acest lucru.
Gâdilatul poate fi traumatizant
Cei mai mulți dintre noi avem cel puțin o amintire neplăcută de când am încercat să oprim o gâdilatură, dar am râs atât de mult încât nu am mai putut vorbi. O ședință prelungită de gâdilat poate accelera ritmul cardiac, alimentând teama copilului de a se sufoca. Drept urmare, copilul are un surplus de energie care, dacă nu este eliberat, poate duce la traume.
Gâdilatul poate provoca paralizie temporară
Gâdilatul este distractiv, dar poate fi și periculos. Sentimentul de a fi gâdilat îi face adesea pe oameni să se simtă atacați. Gâdilatul prelungit provoacă cataplexie, o paralizie temporară, care împiedică persoana gâdilată să riposteze.
Râsul este doar un reflex
Adesea presupunem că râsul este o manifestare a bucuriei. În schimb, în urma gâdilatului, copiii râd dintr-o reacție automată. Din această cauză, nu avem control asupra modului în care reacționăm și acest lucru este și mai grav pentru bebelușii și copiii mici care sunt incapabili să își verbalizeze nevoile și dorințele.
Gâdilatul este dureros din punct de vedere fizic
Gâdilatul îl poate face pe copilul tău să țipe de râs. Practica poate fi, totuși, dureroasă și neplăcută pentru ei. Cercetarea tiparelor faciale arată că gâdilatul are o latură neplăcută, deoarece persoanele gâdilate făceau grimase indicând durere, chiar și în timp ce râdeau.
Gâdilatul încalcă dreptul copilului la autonomie corporală
Când ne gândim la gâdilat, ne imaginăm pe cineva râzând isteric și zvârcolindu-se în timp ce încearcă să scape. Actul implică atingerea zonelor sensibile ale corpului, cum ar fi axilele, abdomenul și tălpile. Deoarece este dificil de spus dacă bebelușului îi place să fie gâdilat, este ușor să ignori încercările lui de a scăpa. Această practică poate transmite copiilor un mesaj greșit, ceea ce înseamnă că nu le respectăm limitele și autonomia corporală.