Dezlipirea de placentă apare atunci când placenta se separă de uter, parțial sau chiar complet. Placenta abruptio apare mai ales în ultimul trimestru de sarcină, fiind cea mai frecventă afecțiune a placentei - una din 100 de sarcini. Dezlipirea de placentă este cauza principală de moarte neonatală și deces printre nou-născuți. De asemenea, provoacă multe nașteri premature și tulburări de creștere ale fătului.
Dezlipirea de placentă poate însemna orice grad de separație placentară, de la câțiva milimetri până la detașarea completă. Din păcate, încă nu se cunosc cauzele exacte. Există anumiți factori declanșatori reprezentați în general de vârsta maternă mai avansată, hipertensiune (cronică sau indusă de sarcină), vasculita sau alte afecțiuni vasculare, deslipire de placentă în antecedente, traumatisme abdominale, afecțiuni trombotice materne, fumatul și în special, consumul de droguri.
Dezlipirea de placentă este destul de rară și apare la aproximativ 1,5% din totalul sarcinilor, însă este o afecțiune gravă. Dacă dezlipirea este buscă și întrerupe fluxul utero-placentar, consecința poate fi moartea fetală iar dacă este cronică și mai limitată poate influența creșterea intrauterină.
Placenta este în mod normal expulzată la câteva minute după nașterea pe cale vaginală, deși pentru unele femei e posibil să dureze mai mult. În cazul nașterii prin cezariană, medicul va îndepărta manual placenta.
Simptome care anunță placenta abruptio
Principalul simptom pe care o gravidă cu placenta abruptio îl simte este sângerarea vaginală, însă nu este neapărat obligatoriu. În unele cazuri, sângele poate rămâne blocat în spatele placentei, astfel că 20% dintre femeile care suferă de această afecțiune nu au sângerări. Alte simptome care pot anunța placenta abruptio sunt:
- disconfort abdominal;
- durere subită de burtă și spate;
- sensibilitate.
Simptomele de placenta abruptio se înrăutățesc pe măsură ce timpul trece, iar din acest motiv trebuie să mergi de urgență la medic, cu precădere în al treilea trimestru.
Tratament pentru placenta abruptio
Dacă sângerarea nu amenință viața mamei sau a fatului, dacă bătăile cardiace fetale sunt normale și sarcina nu este aproape de termen, se recomandă spitalizare și repaus la pat, hemoragia putându-se opri. Dacă sângerarea se oprește este permisă deplasarea și externarea din spital.
Dacă însă sângerarea nu se oprește, se recomandă nașterea imediată, modul fiind ales in funcție de aceleasi criterii folosite pentru preeclampsie si eclampsie. Se indică de obicei expulzia pe cale vaginală accelerată de administrarea de oxitocină intavenos sau nașterea prin cezariană, în funcție de rapiditatea deteriorării stării materne și fetale.