Cea mai importantă întrebare – cu cine va rămâne copilul. Varianta ideală – o rudă apropiată care trăiește alături de copil (tata sau bunica). Dacă până la acest moment, bunica a petrecut alături de copil nu foarte mult timp, este preferabil să rezervați 1-2 săptămâni pentru a le petrece în trei (mama, bunica, copilul). Acest timp este necesar pentru copil dar și pentru bunica, pentru ca cei doi să se obișnuiască unul cu altul.
Dacă copilul va rămâne cu bona, sau merge la grădiniță, obligatoriu, trebuie să fii aproape în prima perioadă. Acest lucru îl va ajuta pe copil să se adapteze în compania oamenilor noi și să vă lase să plecați mai ușor.
Cât copilul se va obișnui cu noile persoane din viața lui, povestiți-i despre ceea ce veți face fără el, cum vă veți aminti unul de altul și cum vă veți întâlni seara.
Explicați-i cum își va petrece timpul fără dumneavoastră, unde și cu cine va rămâne.
Explicați-i cât timp veți lipsi și că vă veți întoarce neapărat.
Nu trebuie să dispăreți pe neașteptate cât copilul este concentrat cu altceva. El neapărat se va simți trădat de dumneavoastră. Luați-vă rămas bun și sărutați-l la plecare.
Nu-l certați pe copil pentru că nu vrea să vă lase să plecați. Orice psiholog pentru copii vă va spune că acest comportament este normal.
Dacă copilul poate comunica la telefon, sunați-l cel puțin o dată în zi.
Seara, când reveniți acasă, străduiți-vă să rezervați cel puțin o oră exclusiv comunicării cu copilul dumneavoastră.
Fiți deosebit de atentă dacă copilul dumneavoastră are mai puțin de un an sau dacă devine agresiv în acele momente când reveniți acasă. Dacă vă îngrijorează comportamentul copilului, adresați-vă după un sfat la un psihoterapeut pentru copii.
William Sears, medic pediatru american
”Adevărata dificultate nu constă în faptul că mama muncește ci în capabilitatea de a nu pierde buna înțelegere cu copilul. Concluzia – evident și rezonabil, de a combina munca cu grija pentru copil. Importantă este înțelegerea reciprocă între mamă și copil și nu durata timpul petrecut alături de copil. Pentru el, faptul de a fi alături de mama lui este o necesitate la fel de firească ca și alimentarea, să zicem. Și cum necesitatea de a mânca nu trece odată cu timpul, tot așa nu trece nici dorința copilului de a fi alături de mama lui. Și cine, în afară de mama, poate satisface această necesitate a copilului ? ”Receptivitatea” – un cuvânt destul de popular în rândul specialiștilor în dezvoltarea copiilor. Un alt cuvânt la fel de popular este ”interacțiunea”. Și aceste concepte îl creează pe al treilea ”armonia””.