Principalele riscuri din primul trimestru de sarcină. La ce ar trebui să fii mai atentă

În primele trei luni din ziua în care a fost conceput copilașul, viitoarele mămici ar trebui să fie atente nu doar la alimentație și să respecte recomandările medicului ginecolog, ci și să facă tot posibilul pentru a evita anumite riscuri care ar putea avea un impact major asupra sarcinii. Statistica arată că cele mai multe pierderi de sarcină sau opriri din evoluție au loc în primele 12 săptămâni.  Uneori nu se poate face nimic. Este pur și simplu natura care face filtrarea a ce merge mai departe spre a se naște și ce nu, în funcție de diversele defecte cromozomiale.

În alte cazuri, însă, pierderile de sarcină se datorează și grijei insuficiente a femeii gravide. De aceea este important ce consumă, ce medicamente ia și cât sport practică o gravidă. În primul trimestru de sarcină se formează organele, țesuturile și componente ale scheletului. Orice afectează negativ fătul poate duce la defecte serioase la naștere. Unele riscuri la naștere nu pot fi eliminate pentru că ele țin de anormalități genetice sau de probleme de implantare. Însă alte riscuri ale primului trimestru de sarcină pot fi eliminate prin schimbări benefice ale ritmului de viață.

Iată care sunt cele mai mari trei riscuri din primul trimestru de sarcină:

Avortul spontan

Din păcate, avortul spontan este foarte comun în primul trimestru. Aproape 20% din sarcinile luate în evidență ajung la avort spontan înainte de finele săptămânii 12. Mai mult de 50% din aceste avorturi spontane sunt cauzate de anomalii cromozomiale. Ele nu pot fi prevenite și nu sunt din vina nimănui, afirmă medicii specialiști. Multe pierderi de sarcină din primul trimestru sunt date și de sarcini anormale. Placenta și sacul gestațional cresc, dar niciun embrion nu se dezvoltă. De obicei fumatul, drogurile și medicamentele luate fără aviz medical cresc semnificativ riscurile avortului spontan.

Sarcina extrauterină (ectopică)

Sarcina extrauterină – atunci când sarcina se implantează în afara uterului – apare la una din 40 până la 100 de gravide. Cel mai comun loc unde se oprește și se implantează embrionul este trompa uterină. Dar sunt și cazuri în care se fixează în abdomen, ovar sau zona cervicală. Șanse crescute de risc pentru sarcina extrauterină o au femeile cu boli inflamatorii pelviene, cu endometrioze sau cu alte sarcini extrauterine la activ.

Sarcinile extrauterine nu pot trăi pentru că spațiul unde s-au fixat nu e suficient de mare pentru ca fătul să se dezvolte. Deși, în cazuri foarte rare, sarcinile de acest tip care se fixează în abdomen supraviețuiesc. De regulă, o sarcină extrauterină se diagnostichează atunci când la ecografie nu se vede embrionul în uter, semn că el nu a ajuns acolo. În alte cazuri, se declanșează durerea violentă dată de embrionul în creștere care nu mai încape în locul unde s-a fixat. Dezvoltarea lui duce la ruperea trompei uterine și la declanșarea imprevizibilă a sângerării masive.

Primul trimestru de sarcină, sau mai bine zis primele trei luni, pot prezenta suficient de multe riscuri pentru fetusul aflat pe cale de dezvoltare. Nu este de mirare că multe femei gravide prefer să fie prudente. Ele aleg să nu împărtășească tuturor bucuria faptului că așteaptă un copil.

O sarcină extrauterină este o urgență chirurgicală

Ea poate pune în pericol viața femeii din pricina hemoragiei masive din cavitatea abdominală. Aceasta apare atunci când trompa uterină se sparge. În timpul operației, se elimină total și trompa uterină afectată așa încât șansa femeii de a mai face un copil în viitor scade cu 50%. Practic, rămâne funcțională o singură trompă.

În unele cazuri, sarcina extrauterină poate fi detectată și urmărită prin măsurarea în sânge a nivelului hormonului beta hCG. Acesta are valori mărite la extrauterină (deci nu zero că atunci când femeia nu este gravidă). Dar nu suficient de mari ca la o sarcină normală. Ulterior, o ecografie transvaginală confirmă sarcina ectopică. Se pot evita intervenția chirurgicală prin injecții cu metotrexat, specifice chimioterapiei. Această substanță omoară fătul în evoluție la un moment la care nu a apucat să crească într-atât de mult încât să rupă trompa. Astfel, deși sarcina nu poate fi salvată și nici trompa uterină, se evită suferința mamei și intervenția chirugicală. Trompa uterină pe care a fost sarcina rămâne înfundată și nefuncțională dar nu mai este extirpată chirurgical.

Defectele de naștere

Fetusul aflat în dezvoltare are cele mai mari riscuri de a colecta defecte la naștere între săptămânile 8 și 13. Expunerea sa la substanțe dăunătoare precum toxine, alcool, bacterii din alimente, într-o perioadă așa de vulnerabilă pentru el poate cauza defecte la naștere. Același grad mare de risc pentru defecte de naștere atrag după sine îmbolnăvirea mamei – și deci contaminarea fătului – de rubeolă, toxoplasmoza, citomegalovirus, sifilis și uneori chiar banalul vărsat de vânt.

Dar defecte de naștere pot apărea și spontan și de regulă implică probleme la inimă – care sunt un sfert spre o treime din toate problemele fătului la naștere – defecte ale tubului neural (motiv pentru care se ia acid folic – la recomandarea medicului – încă dinainte de a rămâne gravidă) sau probleme cerebrale. Alte defecte la naștere sunt cele faciale cum ar fi buza de iepure sau probleme ale boltei palatine.

Ce poți face ca să eviți asemenea tragedii?

Să iei acid folic la recomandarea medicului, să nu consumi deloc alcool, să nu fumezi, să nu te atingi de medicamente fără acordul medicului tău, să nu iei droguri și să mănânci numai ce ai voie în sarcină, evitând total alimentele interzise unei gravide.