mamaplus

Mofturile la mâncare se dezvoltă încă din burtică! Ce au descoperit noile studii

-
//
21.10.2022

Printre marile provocări din viața de mamă se află și aceasta: să-ți convingi copilul să accepte să consume diferite alimente sănătoase, chiar dacă nu îi place gustul lor încă de la început. În aceste condiții, nu știi ce soluții să mai găsești pentru a-l „păcăli” pe micul tău mofturos. Ca să nu îți mai faci prea multe griji și să te întrebi de ce nu vrea să accepte alimente precum legumele cu frunze verzi de exemplu, ține cont și de cele mai recente descoperiri ale oamenilor de știință. Astfel, un studiu recent a arătat că un copil își formează preferința pentru anumite gusturi încă din viața intrauterină. 

Un studiu apărut luna trecută în „Psychological Science” a pornit de la următorul fapt: lichidul amniotic este primul mediu în care fătul are parte de experiențe senzoriale, așa cum sunt și cele care țin de gust și de miros. Astfel, fătul vine în contact cu diverse arome prin intermediul dietei mamei sale. Mugurii gustativi încep să se dezvolte încă din săptămâna 8 a sarcinii, putând detecta gusturile din săptămâna 14. Orificiile nazale sunt deschise pentru a permite fluidului amniotic să aibă acces la neuronii olfactivi, care pot recepta moleculele cu miros începând cu săptămâna 24 a sarcinii. 

Bazându-se pe aceste informații, oamenii de știință au vrut să afle cum reacționează fătul la arome variate, provenite din alimentele consumate de mame, în săptămânile 32 și 36 ale sarcinii. În acest scop, s-au efectuat ecografii 4D pentru a se putea detecta expresiile faciale ale feților când veneau în contact cu trei feluri de arome. După analizarea imaginilor ecografiilor, s-a putut sesiza că expresiile faciale erau diferite, în funcție de acele arome.

La studiul menționat au participat 100 viitoare mame din Marea Britanie, cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani. Ele au fost incluse în trei grupuri:

  • O parte dintre ele au primit 1 capsulă vegetală în care se afla pulbere de morcov: 400 mg, echivalent cu aprox.50 g morcov proaspăt;
  • Altele au primit 1 capsulă vegetală cu pulbere de kale: 400 mg, echivalent cu aprox. 100 g kale proaspătă;
  • Mamele din grupul de control nu au primit deloc capsule cu pulbere de legume. 


Cele ce urmau să înghită capsulele cu morcov sau cu kale au fost rugate să nu mănânce și să nu bea nimic care să conțină legumele respective în ziua în care urmau să efectueze ecografii 4D. Ele au luat capsulele cu 20 de minute înainte de ecografii. De asemenea, pentru a se putea înțelege mai bine mecanismul care influența modul în care feții reacționau la arome, s-a ținut seama și de aportul de alimente cu gust amărui (kale, broccoli, conopidă, salată verde) și cu alt fel de gust (cum ar fi morcov, porumb, cartofi, mazăre) din săptămâna de dinainte de ecografii. 

Iată ce au putut vedea oamenii de știință analizând ecografiile:

  • Feții aveau expresii faciale la aprox. 30 de minute după ce mamele luaseră capsulele cu pulbere de legume;
  • Cei ai căror mame primiseră capsulele cu kale aveau expresii faciale ce sugerau nemulțumirea: de exemplu, buzele lăsate, crispate etc;
  • Cei ai căror mame luaseră capsulele cu morcov aveau expresii faciale ce arătau satisfacția, ca și cum ar fi urmat să zâmbească;
  • Toate expresiile faciale au fost sesizabile la feții ai căror mame nu făceau parte din grupul de control;
  • Pe măsură ce sarcina evoluează, după săptămâna 32, feții dezvoltă comportamente mai complexe, asociate cu o față veselă sau tristă.


Având rezultatele studiului amintit, coordonatoarea acestuia, Beyza Ustun (din cadrul „Universității Durham”, Marea Britanie), a afirmat, potrivit „cafemom.com”, că:

„Studiile anterioare s-au bazat pe reacțiile la arome după naștere, în timp ce studiul nostru se concentrează asupra reacțiilor anterioare nașterii. Credem că expunerea în mod repetat la arome înainte de venirea pe lume a unui copil poate să influențeze preferințele acestuia pe viitor, ceea ce este important dacă ne raportăm la asigurarea unei alimentații sănătoase și la diminuarea riscului de apariție a mofturilor la mâncare din perioada diversificării.”