Infecția cu citomegalovirus în sarcină. Care sunt riscurile pentru mamă și făt

Citomegalovirusul este legat de virusurile care cauzează varicela, herpes și mononucleoza. Virusul poate rămâne în organism în stare latentă și ulterior ar putea să se reactiveze.  Când infecția apare în sarcină, bebelușii se pot naște cu infecție congenitală cu citomegalovirus.

Aproximativ 40% dintre femeile care dezvoltă infecție primară cu citomegalovirus în timpul sarcinii o vor transmite copilului. În timpul primului și al doilea trimestru, riscul de transmitere a infecției primare este de 30 – 40 %, iar acest risc crește în timpul celui de-al treilea trimestru de la 40 – 70%.

Pe de altă parte, riscul de trasmitere a infecției non-primare (reinfecție sau reactivare) este mai mic la 3%. Din fericire, riscul de a transmite virusul la bebeluș în timpul unei infecții recurente este foarte scăzut, mai puțin de 1 %, iar riscul de complicații grave este și mai mic. Așadar, dacă ai avut prima infecție cu citomegalovirus cu cel puțin 6 luni înainte de sarcină, riscul pentru copil este foarte mic.

Ce complicații pot apărea?

Complicațiile infecției cu citomegalovirus variază, în funcție de starea generală de sănătate și de momentul în care ați fost infectată. Rareori, infecția face ca un adult sănătos să dezvolte mononucleoza. Alte complicații rare la adulții sănătoși includ probleme cu sistemul digestiv, ficatul, creierul și sistemul nervos. În caz de imunitate slabită, complicațiile infecției pot include probleme de vedere din cauza inflamației, probleme digestive, probleme ale sistemului nervos etc.

Riscuri pentru făt

Cel mai mare risc pentru făt apare atunci când o femeie care nu a avut niciodată acest virus înainte este infectată pentru prima dată în timpul sarcinii (infecție primarăcu citomegalovirus) și când infecția apare în prima jumătate a sarcinii. Infecția în timpul unei sarcini nu crește riscul pentru sarcinile ulterioare.

Aproximativ 80-90% dintre bebelușii cu infecție cu citomegalovirus congenitală sunt asimptomatici și se recuperează fără complicații de sănătate. Însă, bebelușii care sunt simptomatici sunt susceptibili de a dezvolta probleme de sănătate pe viitor. Aproximativ 75% dintre cei simptomatici pot avea probleme pe termen lung, inclusiv anumite probleme de creștere, probleme de vedere sau de auz, probleme de învățare, afectarea funcției motorii etc. În cazuri rare pot apărea dizabilități permanente de diferite grade. Acestea pot include afectarea severă a auzului, afectarea severă a vederii, dimensiune mică a capului, paralizie cerebrală, întârziere în dezvoltare etc.

Cum se tratează?

În general, nu se recomandă tratament pentru infecția cu citomegalovirus la femeile sănătoase care se infectează. Corpul mamei este capabil să lupte împotriva infecției cu citomegalovirus fără niciun medicament. Însă, pentru nou-născuții simptomatici și persoanele cu sistem imunitar slăbit, opțiunile de tratament depind de severitatea simptomelor.

Prevenirea infecției

Transmiterea infecției cu citomegalovirus poate fi adesea prevenită, deoarece se transmite cel mai frecvent prin fluidele corporale infectate care vin în contact cu mâinile și apoi sunt absorbite prin nas sau gură. Dacă lucrați cu copii mici sau aveți copii, asigurați-vă că vă spălați pe mâini după ce ați schimbat scutecele. Curățați cu atenție orice suprafețe sau obiecte care intră în contact cu saliva sau urina copilului.