S-ar părea că nu este nimic rău în faptul că nașterea decurge rapid. Și mama „scapă” mai repede, și stresul micuțului este mai mic… Cu toate acestea, orice medic ginecolog-obstetrician vă va spune că naşterea accelerată, ca şi cea precipitată reprezintă o patologie. Și, din păcate, acestea nu se întâlnesc chiar atât de rar.
Travaliul accelerat şi precipitat este legat de o dereglare a funcției de contracție a uterului în timpul nașterii. La început, travaliul poate avea un caracter prelungit: procesul de deschidere a colului uterin este prea lent, copilul are o prezentare cefalică sau pelviană. Și, cu toate acestea, faza următoare este vertiginoasă: copilul trece rapid prin canalul de naștere. Durata totală a nașterii poate corespunde indicatorilor normali (10-12 ore), însă perioada de expulzare (nașterea propriu-zisă) este foarte scurtă. Este posibilă și altă variantă: sunt accelerate toate fazele nașterii. În acest caz travaliul accelerat durează la femeile care nasc prima dată – mai puțin de 6 ore, la cele care nasc a doua oară – mai puțin de 4 ore, iar travaliul precipitat – mai puţin de 4 şi 2 ore.
Cauzele naşterii precipitate
- Patologia genetică (congenitală) a celulelor muşchilor, care au o excitabilitate crescută, ceea ce înseamnă că pentru determinarea contracţiei muşchilor uterului este nevoie de mai puţin potenţial ca de obicei. Avînd în vedere că această cauză este genetică, ea se poate transmite prin moştenire.
- Sensibilitatea sporită a sistemului nervos. Lipsa pregătirii psihologice pentru naştere poate determina o naştere destul de accelerată.
- Dereglările de metabolism, bolile glandelor cu secreţie internă, de care femeia suferea încă înainte de sarcină, de exemplu, funcţia sporită a glandei tiroide sau a glandelor suprarenale.
- Aşa-numita anamneză ginecologico-obstetrică agravant, adică prezenţa bolilor ginecologice, de exemplu inflamatorii, sau o naştere patologică anterioară, în special dacă prima naştere a fost accelerată şi traumatizantă pentru mamă şi copil.
- Unul dintre factorii care predispun spre o activitate de naştere accelerată este vârsta femeii care naşte prima dată: până la 18 ani sau peste 30 de ani. Până la 18-20 de ani structurile sistemului nervos nu sunt pregătite pentru sarcină şi naştere. Femeile peste 30 de ani, de regulă, până la această vârstă au suferit de anumite boli inflamatorii ale organelor bazinului mic, au boli cronice, boli ale glandelor de secreţie interioară.
- Patologiile sarcinii: gestoză severă, boli ale rinichilor etc.
- Situaţiile create de personalul medical, în special administrarea nejustificată sau exagerată a preparatelor care stimulează naşterea.
Cum are loc naşterea precipitată
Activitatea de naştere în cazul travaliului accelerat sau precipitat începe, de regulă, brusc, iar contracţiile dureroase urmează una după alta la intervale mici şi duc rapid la deschiderea completă a colului uterin. Şi ulterior totul decurge rapid, copilul se naşte în timpul a 1-2 scremete, iar apoi este expulzată şi placenta.
Trebuie menţionat că nişte contracţii puternice vorbesc nu doar despre o activitate de naştere sporită, ci şi discoordonată, în timpul căreia, în pofida intensităţii contracţiilor, colul uterin rămâne închis pe anumite porţiuni. Naşterile precipitate la femeile care au mai născut anterior se pot încheia în câteva minute.
Posibilele complicaţii în timpul naşterii precipitate
Naşterea precipitată poate decurge fără consecinţe, însă complicaţiile nu sunt excluse nici pentru copil, nici pentru mamă. Activitatea de naştere intensă generează pericolul desprinderii de placentă până la naşterea micuţului. Cauza acestei patologii constă în faptul că muşchii uterului sunt practic permanent contractaţi, vasele de sânge sunt blocate, iar circulaţia dintre uter şi placentă este întreruptă. Dacă femeia nu primeşte ajutor medical la timp (în acest caz este vorba de secunde), hemoragia poate avea consecinţe serioase.
În cazul mişcării rapide prin canalul de naştere, capul fătului nu reuşeşte să se configureze – să se reducă din contul faptului că în regiunea fontanelelor oasele se deplasează. În normă, fontanelele sunt acoperite cu ţesut conjunctiv, ceea ce permite capului micuţului să se adapteze pentru trecerea prin oasele bazinului mamei. În timpul naşterii accelerate sau precipitate capul fătului este strâns puternic, putând fi traumatizat sau afectat de hemoragii interne. Acestea, la rândul lor, pot avea diverse urmări negative: de la pareze reversibile şi paralizii până la decesul fătului.
Mişcarea rapidă a copilului prin canalul de naştere cauzează deseori traume destul de serioase ale canalului de naştere: rupturi adânci ale colului uterin, vaginului, perineului.
Tactica supravegherii naşterilor rapide
În cazul în care, la spitalizare, deschiderea colului uterin nu era prea mare (2-3 cm), activitatea de naştere este rapidă şi în decurs de 2-3 ore colul uterin s-a deschis complet, naşterea se primeşte culcat pe o parte. Se administrează preparate care relaxează muşchii uterului şi încetinesc activitatea de naştere. În cazurile în care naşterea rapidă este determinată de anumite preparate stimulatoare, administrarea acestora se întrerupe imediat.
În cazul unei activităţi de naştere deosebit de sporite, starea micuţului este monitorizată permanent. Pentru aceasta, pe abdomenul femeii se aplică un senzor, iar pe ecranul aparatului se reflectă numărul de bătăi ale inimii fătului. Unele aparate permit monitorizarea nu doar a activităţii cardiace, ci şi intensitatea contracţiilor uterine.
Ţinând cont de posibilele complicaţii pentru mamă şi făt, apare întrebarea despre raţionalitatea naşterii naturale. Dar chiar şi în cazul prezenţei unor factori predispozanţi dintre cei descrişi mai sus, nu putem spune cu exactitate dacă naşterea va fi accelerată. Un indicator absolut este doar desprinderea precoce a unei placente situate corect şi hemoragia produsă de această stare, precum şi hipoxia acută a fătului.
Profilaxia naşterilor accelerate şi precipitate
Pentru profilaxia naşterii precipitate, un rol important îl are determinarea din timp a factorilor predispozanţi. Dacă gravida prezintă anumiţi factori de risc, în special înainte de a doua naştere, atunci când prima a fost accelerată, este mai bine ca ea să fie internată până la data presupusă a naşterii.
Femeile din grupa de risc pentru dezvoltarea unor anomalii ale activităţii de naştere, în special a unei naşteri accelerate, trebuie să efectueze o pregătire psihoprofilactică pentru naştere cu utilizarea metodelor de autotrening, a metodelor de relaxare musculară, a controlului asupra tonusului musculaturii uterine. Este important ca femeia gravidă să fie într-o stare de confort psihoemoţional şi să nu aibă îndoieli referitor la succesul naşterii.
Dintre mijloacele medicamentoase pentru profilaxia unei activităţi de naştere sporite în timpul sarcinii se utilizează preparatele spasmolitice (care relaxează musculatura uterului), precum şi preparate care îmbunătăţesc circulaţia dintre uter şi placentă. Profilaxia medicamentoasă este continuată până la naştere doar femeilor cu risc de dezvoltare a patologiei funcţiei de contracţie a uterului.
