De ce trebuie să iei acid folic în sarcină? Orice femeie gravidă trebuie să știe asta

De ce trebuie să iei acid folic în sarcină? Acidul folic, cunoscut și ca vitamina B9, este indispensabil pentru organism și starea noastră de bine.

Este un nutrient esențial și este important de menționat că reprezintă o formă sintetică a vitaminei B9 care nu se regăsește în mod natural în alimente, ci sub formă de supliment alimentar. După ce a ajuns în organism, acidul folic (folatul) este transformat în vitamina B9, iar apoi este asimilat.

O deficiență a acidului folic poate conduce către mai multe probleme de sănătate. Acesta contribuie la producerea de energie, la metabolizarea carbohidraților, reglează funcționarea sistemului nervos și transformările proteinelor și lipidelor în organism.

Acidul folic și importanța lui în sarcină:

El are numeroase beneficii în această perioadă, atât pentru mamă, dar și pentru făt:

• previne malformațiile congenitale
• susține sistemul nervos
• previne apariția depresiei
• susține sistemul imunitar
• previne dezvoltarea „buzei de iepure” la făt
• malformații ale inimii
• despicatura valului palatin (Palatoschizis) – o anomalie congenitală în care nasul și gura nu sunt despărțite.

Atunci când o femeie însărcinată ia suplimente cu acid folic, scade și riscul de avort spontan, natere prematură sau dezvoltarea insuficientă a fătului.

Alimente care îți aduc un aport de acid folic:

Acidul folic nu se găsește în mod natural în alimente și poate fi administrat sub formă de supliment alimentar. Folații, în schimb, reprezintă forma naturală de vitamina B și pot fi găsiți în alimente.

• linte;
• broccoli;
• năut;
• sparanghel;
• varză și varză de Bruxelles;
• ficat;
• conopidă;
• mazăre;
• spanac;
• avocado;
• citrice;
• anghinare;
• fasole;
• gălbenuș;
• semințe de floarea-soarelui.

În ceea ce privește cantitatea, iată doza recomandată de acid folic pe zi:

• 0-6 luni – 65 μg (micrograme);
• 7-12 luni – 80 μg;
• 1-3 ani – 150 μg;
• 4-8 ani – 200 μg;
• 9-13 ani – 300 μg;
• 14+ ani –  400 μg;
• Înainte e sarcină/în perioada sarcinii – 600 μg;
• În perioada alăptării –  500 μg.

Acidul folic, când este prea mult?

Există și o serie de posibile efecte secundare ale administrării de acid folic, în special dacă s-a depășit dozajul.

• Stări de anemie – anemia poate apărea și din cauza deficienței de fier sau vitamina B12. Dacă nu urmezi tratamentul corect, pot să apară complicații, precum leziuni ale nervilor, mai ales dacă este vorba de o deficiență de vitamina B12.
   
• Slăbirea sistemului imunitar – o cantitate prea mare de acid folic poate duce la acumularea acestuia în sânge și cauzează slăbirea sistemului imunitar sau reducerea funcțiilor cerebrale. Alte reacții adverse care pot să apară din cauza unei cantități ridicate de acid folic pot fi crampele abdominale, diareea, stările de confuzie, iritabilitatea, tulburările de somn, greața sau alte probleme digestive.
   
• Uneori, administrarea unor cantități ridicate de acid folic pentru o perioadă îndelungată poate crește riscul de infarct la persoanele care au probleme cardiovasculare, dar și de apariție a cancerului de plămâni.
   
• Alergia la acid folic – erupții cutanate, mâncărimi ale pielii, roșeață și dificultăți de respirație.