Alergiile reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni cronice la nivel mondial. O reacție alergică implică pe o parte sistemul imun, prin imunoglobulinele E, numite şi reangine, şi pe cealaltă parte un agent declanşator sau alergen. Sistemul imun are rolul de a face diferența între celulele proprii organismului şi cele străine, prin intermediul anticorpilor.
Efectele alergiilor în sarcină
Sarcina poate să fie influențată de alergiile mamei, de hipersensibilitatea acesteia la anumiți factori (alergeni) specifici (praf, chimicale, polen, fân) sau la factori nespecifici (stres, oboseală, efort fizic). Prin intermediul placentei şi a lichidului amniotic, fătul este expus antigenelor circulante ale mamei, corpul său fiind capabil să producă anticorpi de tip Ig E abia din săptămâna 20 de sarcină. Alergenii sunt capabili să pătrundă prin bariera trans-placentară și astfel ei ajung la făt, hipersensibilizându-l.
Formele clinice ale reacției alergice se pot clasa în forme locale: rinita alergică, astm bronşic alergic sau extrinsec, dermatita atopică, gastro-enterita alergică şi forme sistemice sau intravasculare: angioedemul, urticaria și şocul anafilactic.
Simptomele alergiilor în sarcină
Simptomatologia tipică unei alergii cuprinde: strănut, urticarie, lăcrimarea ochilor, congestie nazală, în cazul unei alergii uşoare, iar într-un caz grav alergia poate provoca confuzie, amețeală, wheezing (respirație şuierătoare), cefalee, anorexie.
Reacțiile alergice ale unei femei în timpul sarcinii se pot diminua, în unele cazuri, iar alteori exprima mai pronunțat, aici intervenind individualitatea umană şi zestrea genetică a fiecăruia.
Alergii frecvente în sarcină
Forme comune de alergii în rândul femeilor gravide sunt: astmul bronşic, rinita alergică, urticaria, alergia la anumite substanțe exogene, inhalatorii sau ingerate.
Astmul bronşic
Astmul bronşic reprezintă una din afecțiunile cronice frecvente, putând influența viața fetusului, dar care dacă este ținută sub control nu periclitează evoluția de ambele părți. Studiile atestă că în medie 35% dintre femeile însărcinate au parte de o simptomatologie mai gravă a bolii, 33% nu au avut parte de schimbări, iar la 28% astmul s-a ameliorat în timpul sarcinii.
Al doilea trimestru este de obicei perioada în care simptomele se agravează. În astmul alergic este foarte important ca mama să stea departe de factorii declanşatori ai crizei astmatice (praf, mucegai, animale), cât şi de aceia care îi pot agrava starea (fum de țigară, odorizante puternice).
Managementul optim al bolii asigură ducerea la termen a unui făt sănătos, în cazul în care nu se respectă tratamentul prescris şi indicațiile primite, hiperreactivitatea bronşiilor mamei, însoțită de mucusul abundent şi de edemul respirator format pot conduce la o insuficientă oxigenare a sângelui matern şi în consecință şi a copilului, care nu se mai poate dezvolta optim.
Medicația unei paciente însărcinate, pentru astmul bronşic cuprinde inhalatoarele cu rol bronhodilatator, metodă utilizată în favoarea medicamentelor orale comprimate, care rămân doar pentru cazuri grave. Imunoterapia poate fi folosită şi pe timpul sarcinii, însă doar sub stricta supreveghere a medicului care a prescris-o deoarece o reacție imună provocată de aceasta poate duce până la moartea fătului.
Rinita
Rinita este de asemenea o boală frecvent întâlnită în rândul gravidelor. Ea poate fi provocată de alergeni, dar şi de schimbările hormonale care survin în organismul femeii. Se manifestă mai grav în primul trimestru, însă poate apărea oricând de-a lungul sarcinii. Simptomele includ: tuse, strănut, congestie nazală, secreții apoase nazale, cefalee. Ca tratament pot fi utlizate antihistaminicele sau spray-urile nazale corticosteroide.
Urticaria
Urticaria relaționată cu fluctuațiile hormonale se poate manifesta atât în săptămâna de dinaintea menstruației, cât şi în timpul sarcinii. Pentru cea din urmă există o formă aparte, cunoscută sub numele de „erupția polimorfă a sarcinii”. Se manifestă prin nişte papule urticariene care apar prima dată pe abdomen şi coapse, iar mai apoi se extind pe tot trunchiul şi pe membre. De obicei debutează în alt treilea trimestru şi este mai comun femeilor la prima sarcină.
Hipersensibilitatea cauzată de mâncare
Hipersensibilitatea cauzată de mâncare cuprinde o arie largă de reacții cauzate fie de intoleranță, fie de alergia la o anumită substanță din mâncare. Este necesar un regim care să nu agraveze starea, gravida să îşi respecte planul stabilit de medic şi în acelaşi timp ea trebuie să îşi sporească atenția asupra asigurării nutrienților fătului. Dacă mama suferă de boala celiacă cel mai important lucru de făcut este acela de a evita produsele care conțin gluten pentru a menține un sistem digestiv optim, care la rândul lui să susțină fătul prin caloriile şi substanțele necesare dezvoltării sale. S-a constatat un risc mai mare de a face anemie, sarcină înainte de termen, greutate mică la naştere în rândul gravidelor cu această afecțiune.
Viitoarele mame care suferă de intoleranță la lactoză trebuie să depună un efort suplimentar pentru a atinge doza normală de calciu din alte alimente decât laptele sau derivatele sale. Fătul nu va fi afectat, indiferent dacă mama va consuma sau nu suplimente de calciu, întrucât organismul ei îi va asigura resursele din calciul extras din oase, dinți, lucru care poate fi dăunător femeii întrucât poate duce până la osteoporoză. Se recomandă în aceste cazuri consumul de lapte de soia, de orez, de migdale, tofu sau chiar broccoli şi somon, calciul regăsindu-se şi în acestea.
Dieta femeii însărcinate are un impact important asupra fătului şi din această cauză asigurarea tuturor nutrienților e obligatorie. Conform ultimelor studii făcute, nu s-a înregistrat o scădere a numărului de copii cu alergii în rândul celor ale căror mame au evitat o gamă largă de alergeni în timpul sarcinii. Alergia la alune reprezintă o afecțiune care s-a multiplicat vertiginos în ultimul deceniu, dar cu toate acestea nu s-a putut face încă nicio corelație între alimentația din timpul sarcinii şi viața copilului. Gravidelor nu li se recomandă evitarea în totalitate a factorilor alergeni întrucât privarea de aceştia va însemna totodată şi privarea propriului organism de formarea acelor limfocite cu memorie imunologică care au rolul de a forma imunitatea împotriva patogenilor la contactele viitoare cu aceştia.
Toate informațiile prezentate anterior se aplică acelei tipologii de gravide sănătoase care provin dintr-o familie fără un istoric de atopie. De cealaltă parte se află femeile care înmagazinează genetic o predispoziție față de alergii, din familie, iar acelora li se recomandă evitarea acelor substanțe declanşatoare reacției alergice.
Pe lângă obiceiurile alimentare, fumatul poate constitui un factor alergen. Numeroasele efecte nefavorabile ale fumatului se răsfâng şi asupra copilului, care din cauza substanțelor dăunătoare şi a monoxidului de carbon, poate dezvolta o formă de astm bronşic până la vârsta de doi ani. Chiar dacă repercusiunile fumatului nu apar întotdeauna direct sub forma unei alergii la făt, întregul proces de dezvoltare fiindu-i influențat, căile sale aeriene vor fi afectate şi astfel va fi şi mai vulnerabil în fața unei alergii.
Alergia mamei va fi moştenită de copil?
În cazul unei femei care suferă de alergie, există 30% şanse să transmită afecțiunea şi copilului, iar dacă ambii părinți sunt atopici, şansele cresc la 60%. În cazul astmului bronşic, dacă ambii părinți au boala, copilul lor are 80% şanse de a dezvolta şi el aceeaşi afecțiune.
Concluzii
Încă din momentul în care o femeie află că este însărcinată, grija ei va trebui să se concentreze atât asupra propriei persoane, cât şi asupra copilului ce îl poartă în pântec. O alimentație potrivită, cu mişcare moderată, igienă corespunzătoare şi odihnă suficientă reprezintă câteva modificări necesare în stilul de viață în această etapă.
Viitoarea mămică trebuie să ştie că schimbările hormonale provocate de sarcină se vor răsfrânge şi asupra afecțiunilor avute, deci şi asupra alergiilor sale. Medicația nu va fi întreruptă brusc în momentul aflării veştii de sarcină, ci se va prezenta de urgență la medic pentru a-i fi ajustată. În cazul în care mama suferă de o intoleranță la un anumit aliment se recomandă sfatul unui dietetician, iar în toate cazurile de hipersensibilitate la un factor alergen se va apela la un alergolog.