

Umiditatea în casă reprezintă totalitatea vaporilor de apă din aer. Umiditatea mare în casă este o problemă ce poate apărea atât în sezonul cald, cât și în sezonul rece, deoarece ea variază în funcție de temperatura din casă și cea de afară.
Pe timp de iarnă, când ferestrele casei noastre stau mai mult închise, umiditatea din interior va fi mai mare, pe când în sezonul cald, când aerul de afară este mult mai uscat, umiditatea din locuință va fi mult mai scăzută.
Un sprijin considerabil pentru a scăpa de condens pe geam termopan și umiditate mare în casă putem primi de la specialiștii în servicii, care au experiență în soluționarea acestui tip de probleme.
Deși de cele mai multe ori nu suntem conștienți de gradul de umiditate din locuința noastră, aerul pe care îl respirăm are un impact considerabil asupra stării noastre de sănătate și ar trebui să îi acordăm o atenție sporită.
Nivelul optim de umiditate din casă ar trebui să se situeze între 40% și 60%, iar regimul termic cuprins între 19/20 – 23/24⁰C, cu valorile de temperatură mai mari pentru spațiile de baie. În cazul în care nivelul se situează sub 30%, înseamnă că aerul este mult prea uscat și dacă depășește 60% înseamnă că umiditatea este mult prea mare.
Aerul rece din exterior aburește ferestrele încă de la primele raze ale soarelui, formându-se condens pe partea exterioară a geamului, prezența vaporilor pe suprafețele exterioare ale ferestrelor arată că fereastra izolează foarte bine. Termopanul, datorită garniturilor de cauciuc și a geamului, taie complet circulația aerului prin ramele ferestrei. Tâmplăria PVC a fost concepută să mențină căldura în interior și să nu permită frigului de afară să pătrundă în locuință. Geamul care este expus la exterior nu se încălzește de la căldura din interior. Asta înseamnă că pierderile de căldură din locuință sunt minime. Picăturile de apă vor dispărea imediat ce placă de sticlă exterioară se încălzește de la soare.
Atunci când interiorul va avea o umiditate peste 60% și sistemul de încălzire nu este tocmai bine realizat, problemele apar pentru început pe ferestrele ce se acoperă de condens și picături de apă, indiferent că sunt din tâmplărie termoizolantă sau nu, zonele de beton ca stâlpii și centurile produc condens superficial și vor radia un aer rece, confortul fiind afectat.
Condensul apare când suprafața clădirii, anvelopantă sau nu, neizolată termic corespunzător este traversată de vaporii de apă care ajung să se răcească brusc. Acest fenomen se mai numește și „punct de rouă”, punct termic ce permite unei anumite concentrații de vapori să se lichefieze și să se depună pe geamuri sau pe colțurile ferestrelor.
În locuințele noastre, punctul de rouă apare atunci când vaporii de apă, rezultați de cele mai multe ori din cauza gătitului sau a spălatului, ajung să întâlnească o suprafață mai rece, precum geamurile. Același lucru se poate observa și la sticlele reci scoase din frigider pe care condensează vaporii. Condensul este reprezentat de apa rezultată din transformarea vaporilor de apă din atmosferă.
Înainte de a intra în sezonul rece va trebui să ne asigurăm că avem un sistem de încălzire bine dimensionat și perfect funcțional. Într-o casă încălzită cu greutate poate apărea condensul. Menținerea unei temperaturi care să garanteze confortul termic ne va scăpa cu siguranță de condens.
Casa modernă înseamna aplicarea unor soluții de termoizolare care să contribuie atât la un ambient optim la interior, cât și la reducerea pierderilor de energie, implicit costuri mai mici cu încălzirea și răcirea. Casa trebuie să fie izolată pe exterior cu o grosime a izolației de minim 10 cm, într-un mod continuu, care să evite lăsarea neizolată a vreunei părți a ei. Acolo unde izolația nu este continuă pot apare zone neanvelopate ce favorizează apariția condensului.