E inevitabil – nervii de la muncă ajung cu noi acasă şi, cel mai probabil, victime colaterale sunt tocmai cei dragi, partenerul, copiii, care nu au nicio vină că noi am avut o zi proastă la serviciu.
Dacă vrei să laşi la uşă grijile de peste zi, ţine cont de aceste recomandări:
Adu acasă doar caserola goală în care ţi-ai pus mâncarea de prânz, restul… păstrează-l pentru o nouă zi de muncă!
Dacă ai avut o zi groaznică la serviciu – cu multe taskuri de rezolvat, un şef care vrea totul gata „ieri”, colegi care ascultă muzică sau vociferează fără sens ori o cafea vărsată peste cămaşa abia cumpărată –, nu te repezi să sari la gâtul partenerului pentru că şi-a lăsat cana nespălată în chiuvetă sau să te răsteşti la copil că vrea în parc sau şi-a împrăştiat jucăriile prin toată casa. Nu faci decât să-ţi înrăutăţeşti situaţia. Mai mult, rişti să porneşti un scandal din nişte mărunţişuri şi să regreţi mai târziu că ai aruncat vorbe grele asupra celor dragi.
În schimb, ai două opţiuni:
1) Fie faci un duş rapid şi te bagi în pat „odată cu găinile” – dar rişti să te trezeşti în miezul nopţii şi să nu mai poţi adormi sau, din contră, dacă eşti genul „poate să treacă un tren pe lângă mine, eu nu-l aud când dorm”, te vei trezi a doua zi de dimineaţă mult mai odihnită, cu mintea limpede şi stress-free.
2) Fie decizi să laşi „gunoiul” de la serviciu la uşă şi alegi să te bucuri de prezenţa celor dragi, fără crize de nervi. Şi pentru că majoritatea dintre noi avem copii sau un partener de viaţă, cam aceasta este de multe ori „opţiunea” care nu prea e opţiune, ci mai degrabă o atitudine sănătoasă pe care toţi ar trebui să o avem. Şi vom detalia mai jos în ce constă această „detoxifiere mentală”!
Sfaturi pentru a scăpa de crizele de nervi:
E de ajuns că stăm la serviciu şi în trafic peste 10 ore pe zi, 5 zile pe săptămână. Ce ar însemna să mai adăugăm acestor ore alte câteva dezbătând prin ce chinuri am trecut la job sau cum ne-a călcat pe nervi şoferul indisciplinat? E păcat să luăm din timpul petrecut cu cei dragi, şi aşa destul de scurt. Mai bine ne scuturăm nervii pe preşul de la uşă şi intrăm zâmbitori în casă. Cum facem asta? Iată câteva sfaturile utile:
Fă o scurtă plimbare prin parc înainte de a merge acasă – aerul curat şi natura în sine sunt adevărate medicamente pentru creier şi ajută la inducerea stării de relaxare.
Schimbă-te de hainele de la muncă imediat ce ajungi acasă – odată scăpată de ele, vei elimina şi o parte din experienţa neplăcută de peste zi. Plus că în creier se petrece o chestie interesantă: dacă rămâi îmbrăcată în tricoul şi blugii de la muncă, el va percepe asta ca pe o continuare a zilei de muncă, deci te menţine în aceeaşi stare. Aşadar, jos textila, fugi la duş şi îmbracă-te în cele mai confortabile haine pe care le ai în dulap!
Răsfaţă-te cu o mică plăcere vinovată – poate fi o cană cu ceai aromat, un pahar cu vin roze, două pătrăţele de ciocolată sau o îngheţată, orice te face să te simţi mai bine. Nervii tăi o vor lua la sănătoasa şi tu vei fi gata de o partidă de drăgălăşenii copilăroase numaidecât.
Stai la colţ – nu, nu eşti pedepsită! Colţul la care ne referim poate fi bucătăria, baia, terasa ori scaunul din balcon. Important este să fii singură câteva momente, doar tu cu tine, într-un loc liniştit, în care te simţi bine. Închide ochii, respiră adânc şi gândeşte-te care e lucrul cel mai de preţ pentru tine. După câteva minute meditând la răspuns în linişte, cel mai probabil îţi vei da seama că jobul este abia pe locul 2, după familie, deci poartă-te în consecinţă. Alătură-te celor dragi şi urmăriţi un film împreună, cu un bol mare de floricele în faţă. Distracţia şi relaxarea sunt garantate, nervii sunt daţi uitării!
Fii recunoscătoare pentru ceea ce ai – înainte de a merge la culcare, în loc să dai scroll aiurea pe Facebook sau să-ţi verifici a n-a oară e-mailul de muncă, mai bine scrie în jurnal 3 lucruri bune care ţi s-au întâmplat în cursul zilei. Lasă deoparte şedinţa la care abia te-ai abţinut să nu urli de nervi şi încearcă să îţi aminteşti detalii mărunte, cum ar fi: am primit o încurajare din partea colegei, casiera mi-a zâmbit, copilul m-a pupat pe frunte şi mi-a spus că sunt cea mai bună mamă din lume, soţul meu a gătit nişte paste oribile, dar.. hei, măcar şi-a dat silinţa pentru mine.
Sunt mărunţişuri, dar fac parte din viaţă şi sunt esenţiale pentru starea noastră de bine, chiar dacă uneori nu le conştientizăm sau nu le acordăm importanţa cuvenită. Peste ani, când vei deschide jurnalul, vei constata că acestea sunt lucrurile care te-au făcut fericită şi care te-au marcat şi format ca om.
