Cum decizi să devii mămică? interviu cu Diana Spivacenco

Să devii mămică pentru că așa trebuie sau să devii mămică pentru că îți dorești foarte mult acest lucru – sunt două lucruri absolut diferite. Femeile din generațiile precedente nu-și puneau întrebări referitoare la cât de pregătite sunt ele să nască copii, dacă va avea de suferit cariera lor după ce vor pleca în concediu de îngrijire a copilului și dacă nu vor trece printr-un adevărat stres odată ce modul de viață li se va schimba la 180 de grade. Astăzi, tot mai des auzim că decizia de a naște un copil este luată cu greu. De ce se întâmplă acest lucru și trebuie oare să devii mămică dacă nu-ți prea dorești acest lucru pe trainerul Institutului NLP și mama fetiței Alisa, în vârstă de 4 ani – Diana Spivacenco.

Diana Spivacenco,  trainerul Institutului NLP

Diana, se spune că menirea principală a femeii este să aducă pe lume copii. De ce, însă, situațiile în care femeile nu se decid să nască copii, nu mai sunt o raritate?  

- Este de menționat că fiecare persoană își are propria scară de valori. Sunt valori de bază, care sunt importante la orice vârstă, de exemplu, dragostea, comunicarea, realizarea personală. Sunt valori care devin prioritare în timp, una dintre acestea este familia. Familia se deosebește de dragoste prin faptul că presupune nu doar o relație între femeie și bărbat în plan sexual, dar și dezvoltare continuă, ceea ce înseamnă copii, confort, câini, ciupici de casă, borș. Toate cele menționate reprezintă realizarea valorii de familie. Fiecare din noi, întotdeauna procedează așa cum ne dictează cele mai prioritare valori. Dacă pentru o femeie, pe prim plan se află realizarea personală și abia după – familia, și dacă va trebui să aleagă între a merge acasă pentru a prăji pârjoale sau să rămână la birou pentru a lucra asupra unui proiect comercial, ea va opta pentru a doua variantă. Dacă valoarea prioritară sunt studiile, femeia va obține diplome cu studii superioare una după alta, dar nu se va căsători și nu va naște copii. Pentru ca femeia să-și dorească un copil, valoarea familiei trebuie să fie pentru ea prioritară. Este imposibil să realizezi concomitent câteva valori care sunt, de fapt, incompatibile. Dacă, la ora actuală, femeia nu vrea să nască un copil, asta înseamnă că ea este preocupată de altceva, înseamnă că în ierarhia ei de valori altceva se plasează pe locul întâi.

Acesta este singurul motiv pentru care femeia poate refuza rolul de mamă? 

- Nu, nu este unicul motiv. Există situații în care valoarea familiei ocupă un loc prioritar în ierarhia de valori a femeii, ea își dorește un copil, însă, temerile pe care le are în legătură cu nașterea copiilor se manifestă mai intensiv decât această dorință. Poate fi vorba despre frica că nu va fi o mamă bună, că nu va reuși să educe corect copilul, că micuțul poate avea probleme de sănătate ș.a.m.d.

Poate fi vorba despre temeri care-și au rădăcina încă din copilărie, sau frici impuse de societate. Respectiv, ea nu devine mamă pentru că nu-i permite activitatea logică a propriului ei creier care analizează toate urmările negative posibile. Însă, de regulă, dacă o asemenea femeie devine gravidă întâmplător, toate se așează la locul lor și fericirea maternității prevalează asupra acestor temeri.

Am citit undeva că temerile pot fi chiar motiv al infertilității chiar dacă toți indicatorii medicali sunt în normă. Cum poate fi așa ceva? 

- Într-adevăr, temerile pot duce la faptul că femeia nu reușește să conceapă un copil. Dacă nouă ne este foarte frică de ceva anume, acest lucru poate constitui o piedică în realizarea viselor noastre. Cunosc un cuplu care foarte mult timp au luptat cu tot dinadinsul să conceapă un copil. Mergeau pe la doctori, calculau zilele în care are loc ovulația, respectau toate regulile în ceea ce privește modul sănătos de viață, însă, așa și nu au reușit. În sfârșit, un medic le-a recomandat pur și simplu să facă dragoste și să primească satisfacție de la acest lucru. Să nu facă copii dar să se iubească, pentru ca copilul să nu fie un scop ci rezultatul dragostei lor. Peste o lună au conceput un copil. Desigur, sarcina trebuie să fie planificată. Este important să se facă analize pentru a nu se acutiza anumite afecțiuni, să se facă tratament în caz de necesitate și doar după asta să se renunțe la contraceptive și să se uite că scopul este de a concepe un copil – probabilitatea că dorința se va împlini foarte repede este destul de mare.

De ce se întâmplă că după ce a născut deja un copil, femeia nu se mai decide să-l nască și pe al doilea? 

- Acum, am și eu o întrebare. Dacă femeia nu este pregătită să aibă al doilea copil, de ce noi trebuie să facem în așa fel ca ea să vrea acest lucru?  Dacă problema se pune că ea vrea dar nu se poate decide – revenim la temeri. Cel mai probabil, ea a trecut printr-o experiență negativă atunci când a născut primul copil și la educat și această experiență i-a rămas în subconștient la nivel emoțional. Asupra acestei experiențe trebuie să se lucreze pentru ca femeia să-și schimbe atitudinea, să înțeleagă că copiii cresc, viața mamei se schimbă, iar acest lucru nu trebuie abordat ca pe o problemă ci ca pe o sarcină care trebuie soluționată. Fiecare femeie este individuală în felul său, este imposibil să întocmim o listă de recomandări generale pentru toate femeile și pentru fiecare caz de viață. Trebuie de clarificat motivele concrete. În general, însă, eu nu consider că trebuie să cerem de la toți să nască al doilea și al treilea copil. Într-un final, planeta noastră este suprapopulată. Este un copil, foarte bine. Evident, este ideal când femeia stă acasă, se ocupă de copii, de educația și creșterea lor, însă, femeia contemporană vrea să aibă și copii, și să arate bine, dar și să câștige bani, dea ceea, uneori, creierul ne joacă asemenea fițe…dacă femeia cu adevărat vrea să nască copii, ea depășește toate temerile, ea acceptă frica de naștere și oricare altă frică pentru că toate emoțiile pozitive pe care le-a avut după nașterea primului copil sunt atât de puternice încât nimic nu o va putea opri. Iar femeile care nu-și mai doresc al doilea copil după primul…poate că nici nu trebuie?  

Diana, din punctul dumneavoastră profesionist de vedere, procedează oare corect femeia care nu-și dorește, de fapt, copii, dar cedează în fața presiunilor rudelor sale, stereotipurilor și naște totuși un copil? 

- Insist, totuși, pe ideea că femeia trebuie să se maturizeze ca să devină mamă. Vedem o mulțime de exemple ale acelor mămici care nasc copii foarte devreme, când valoarea familiei nu este prioritară, în consecință, copiii sunt educați de bunici. Înainte de a decide a naște un copil, femeia trebuie să înțeleagă că odată cu apariția copilului, viața ei se schimbă odată pentru totdeauna, se schimbă ireversibil. Dacă femeia nu este pregătită încă, dacă valoarea familiei nu este o prioritate, apariția unui copil poate avea consecințe nu chiar bune. Mama va obosi, va striga la copil, în consecință, totul se va răsfrânge asupra relației între mamă și copil, asupra educației, asupra timpului petrecut cu copilul și alăptării la sân. Amintiți-vă, circulă opinia că mama își iubește mai mult al doilea copil. Acest lucru se explică ușor prin faptul că la momentul nașterii primului ei copil, valoarea familiei nu era prioritară, iar în momentul nașterii celui de-al doilea, mama ajunsese la maturitate în această privință. Desigur, sunt exemple, când fete foarte tinere, care nici măcar nu sunt măritate, își doresc foarte mult să aibă copii. Însă, în această situație ele nu-și doresc foarte mult confort familial cât însă o jucărie, adică, copilul este la același nivel cu ursulețul ei de pluș. Asta nu înseamnă că ele neapărat devin mame rele, însă ele trebuie să conștientizeze acest fapt și să nu grăbească lucrurile.

Cum trebuie ignorate interogatoriile rudelor, prietenilor? 

- Cea mai tolerantă metodă – fiți de acord cu ei. Dacă vi se spune că este timpul să nașteți un copil, fiți de acord, da este timpul. Dacă vă întreabă când, spuneți-le că vă gândiți la asta. Sunt rude, care nu se opresc aici și încep să se împartă cu experiența lor, să dea sfaturi. Trebuie să ajungeți cu ei la înțelegerea că viața dumneavoastră este a dumneavoastră. Totuși, trebuie să înțelegeți că ei vă tot întreabă despre asta nu cu scopul de a vă enerva, ci pentru că își fac griji. Intențiile sunt pozitive. Este altceva că ei nu înțeleg că intențiile lor nu sun tocmai corecte în raport cu dumneavoastră. Spuneți-le mulțumesc pentru grijă, că apreciați întrebările lor, dar în același timp, explicați-le că nu aveți nevoie de grijă pe marginea acestui subiect. Într-un final, puteți întrerupe orice discuție cu o glumă.

Dacă vă întreabă când veți naște un copil, întrebați-i dacă au adunat bani pentru cumetrie!

Dacă e să revenim la problema de bază a interviului, cum totuși se decide o femeie să devină mamă? 

- Haideți să facem o delimitare. Sunt femei care vor copii dar se tem – aceasta este o categorie. Ele, împreună cu specialistul, trebuie să clarifice motivul temerilor care le macină și să le prelucreze. O altă categorie – femeile care-și doresc copii, dar au temeri și, respectiv, nu reușesc să conceapă. Aici se impun măsuri nu doar din punct de vedere fiziologic dar și din punct de vedere psihologic. Ajutorul profesional constă în faptul de a depista ce anume a generat temerile. Poate fi vorba despre o amintire ce provoacă emoții puternice, de exemplu, în copilărie, femeia a văzut cum vecinii își bat copiii, acest fapt a trecut în subconștient și acum generează temeri. Cu fricile trebuie de lucrat la fel ca și cu afecțiunile la nivel fiziologic. Astăzi, există o mulțime de tehnologii pe care le poate aplica specialistul în vederea schimbării situației. Și, a treia categorie – femeile care nu-și doresc copii și care se confruntă cu neînțelegerea celor din jur. Recomandarea mea – nu vă doriți, nici nu trebuie. Sunt convinsă 99,99% că majoritatea femeilor sănătoase, la o anumită vârstă, își vor dori copii și vor naște. Dacă lucrurile sunt grăbite, se va produce un conflict al valorilor. Chiar dacă va avea un copil, femeia va dori să meargă la serviciu și nu pentru că are nevoie de bani, ci pentru că nu este pregătită să stea acasă, ea trebuie să fie în mișcare, să aibă confirmarea că este cu ceva ocupată. V-ați pus sarcina să construiți carieră?  Construiți-o. Veți ajunge la un anumit nivel și veți înțelege că aveți carieră și vă puteți întoarce la ea oricând, iar acum vreți să deveniți cea mai bună mămică. Această resetare se va produce neapărat, mai devreme sau mai târziu. Odată cu vârsta, valorile se schimbă, noi avem instinctul de continuare a neamului, acest instinct va ajunge la inimă și în acel moment, valoarea familiei, copiilor se va poziționa pe locul întâi.

Înseamnă oare asta că femeia va simți atunci când va începe să-și dorească să devină mamă? 

- Cel mai probabil, ea va conștientiza acest lucru treptat. Puține femei își doresc fanatic primul copil. Doar al doilea copil poate fi așteptat conștientizat, femeia știe ce o așteaptă în viitor. Nu va fi o dorință interioară de a avea un copil, este imposibil să-ți dorești ceva fanatic fără a cunoaște acest ceva din interior. Femeia nici idee nu are cum arată modul de viață al unei mame, ce sentimente încearcă ea atunci când copilul ei zâmbește pentru prima dată, când vorbește, ce-i place. Toate acestea arată frumos dintr-o parte, dar femeia nu le poate conștientiza pentru că nu le cunoaște din propria experiență. Însă, dacă ați început să observați copiii pe stradă, să atrageți atenția supra mamelor cu cărucioare, au început să vă apară gânduri referitoare la nașterea unui copil – toate acestea sunt semne care vă spun că valoarea familiei, a copiilor se află pe o poziție prioritară și puteți purcede la realizarea acestor idei.