Creştinii ortodocşi de rit vechi îi sărbătoresc astăzi, 12 iulie, pe Sfinții Apostoli Petru şi Pavel, primii apostoli ai creştinismului. În popor, ziua în care se sărbătoresc Sfinții Petru şi Pavel, marchează mijlocul verii agrare şi timpul secerişului. Cei doi apostoli sunt pomeniți împreună pentru ca au murit în aceeaşi zi, a anului 67.

În ziua sărbătorii, oamenii obişnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor morți- sărbătoarea fiind cunoscută şi sub numele de Moşii de SÂNPETRU. Conform credinței populare, moşii ar fi fost nouă bătrâni care făceau doar lucruri bune şi minuni peste tot pe unde mergeau.

Tot în această zi oamenii au voie să lucreaze orice, dar să nu toarcă, căci se crede că astfel se întorc colacii de la morți. În ziua Moşilor de Sânpetru, femeile dau de pomană şi vase cu vine, lapte şi mâncare gătită, vase care se împodobesc deseori cu flori şi cireşe.

Cică nu e îngăduit nici unei femei să mănânce mere până în această zi, fiindcă altfel îi supăra pe morți. După sărbătoare însă, femeile tinere pot mânca mere, cele vârstnice fiind nevoite să mai aştepte până la Sfântul Ilie. În această zi se duc la biserica mere, zarzăre, coliva, colaci iar cine are – şi puțină miere în faguri.

Până în această zi nu se scutură merii. Se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei. Oamenii pistruiați trebuie să se spele pe față cu apă la miezul nopții, când cântă cocoşul; tradiția spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulțesc.

De asemenea, astăzi sunt omagiați toți cei care poartă numele Petru şi Pavel sau derivatele acestora – Petronela, Paul, Paula, Paulin, Paulina, Petre, Petruț ş.a. Mai multe sate și orașe din țară sărbătoresc hramurile localităților. În Republica Moldova, numele Petru și Pavel sunt unele dintre cele mai populare, după Ion, Maria și Ana.