Prea multă “curăţenie” în perioada copilăriei poate duce la dezvoltarea de alergii, susține pe blogul său cardiologul Vasi Rădulescu, citând o revistă medicală internațională. Mulți părinți sunt familiarizați cu așa-numita ipoteză a igienei, chiar dacă nu o cunosc pe nume. În esență, ideea că există o legătură între creșterea numărului de alergii și expunerea redusă la microbi în timpul copilăriei, rezultată din măsuri drastice de igienă, cum ar fi spălarea frecventă a mâinilor.

„Sistemul imunitar este un dispozitiv de învățare, iar la naștere seamănă cu un computer cu hardware și software, dar cu puține date. Datele suplimentare trebuie furnizate în primul an de viață, prin contactul cu microorganisme de la alți oameni și mediul natural. Dacă aceste intrări sunt inadecvate, mecanismele de reglare ale sistemului imunitar pot eșua. Ca urmare, sistemul atacă nu numai organismele dăunătoare [care] provoacă infecții, ci și ținte inofensive, cum ar fi polenul, praful de casă și alergenii alimentari, care duc la boli alergice.”, susține prof. Jonathan Hourihane, de la Universitatea RCSI de Medicină și Științe ale Sănătății din Dublin.

Specialistul adaugă că creșterile cazurilor de eczeme, astm și alergiilor alimentare în ultimii 30 de ani au rezultat probabil din scăderea expunerii la infecții. 

„Vrem să vedem copii care se joacă pe podea, se murdăresc și sunt expuși multor oameni în multe medii”, spune el. Rezultatul este de obicei un sistem imunitar puternic, legat de o populație sănătoasă de bacterii intestinale, numită microbiom. 

Prof. Bloomfield și colegii scriu că, în timp ce „dovezile susțin conceptul de reglare imunitară condusă de interacțiunile microb-gazdă, termenul„ ipoteza igienei ”este un nume greșit. Nu există dovezi clare că igienă, așa cum înțelege publicul, este responsabilă pentru modificările relevante din punct de vedere clinic ale expunerilor microbiene.” 

Ideea că am devenit „prea curați” a rămas în mintea oamenilor

Autorii indică teoria ipotezei post-igienă cunoscută sub numele de mecanismul “vechi prieteni”. Introdus în 2003, sugerează că expunerile importante la microbi în viața timpurie nu sunt de fapt răceală, rujeolă sau alte afecțiuni ale copilăriei, ci mai degrabă acei microbi care erau deja în jur în perioada vânătorilor-culegători, când sistemul imunitar evolua. Acești microbi includ specii care trăiesc atât în ​​mediul interior, cât și în exterior și provin din piele, intestin și căile respiratorii ale altor persoane. 

„Expunerile sunt vitale deoarece interacționează cu sistemele de reglementare care mențin sistemul imunitar în echilibru și previn reacțiile exagerate, care este o cauză fundamentală a alergiilor. Diversitatea expunerii microbiene este esențială.”, susțin oamenii de știință.

Ei observă că cele mai importante momente din viață pentru expunerea la microbi sunt în timpul sarcinii, al nașterii și în primele luni de copilărie. Ei adaugă, de asemenea, că expunerea continuă de la mamă și frați este vitală. La fel, a avea animale de companie crește diversitatea generală a microbilor din casă.