Dezvoltarea copilului: limbajul, articulația, motorica, capacitățile de articulare

Dezvoltarea limbajului și a capacităților de articulare

1. Continuați învățarea onomatopeelor. Învățați copilul să repete sunetele animale (Oac-oac, miau-miau etc) - dacă vorbește rău.  În cazul în care dezvoltarea vorbirii e în normă – continuați să dezvoltați  onomatopeele pe  care încă nu le-a însușit – antrenăm organele aparatului de vorbire (învățăm să pronunțe  sunete dificile în  combinații simple de sunete).

2. Învățați-l  să sufle (să facă balonașe de săpun, în lumînări, bile din bumbac) – aptitudinile sunt individuale – la mulți copii ele se formează după doi ani.

3. Abilitățile motorii se dezvoltă datorită gimnasticii cu bastonul.

4. "Radio Mama " – încercați să vorbiți mai mult cu copilul, acțiunile însoțiti-le de comentarii (ex: hai să ne îmbrăcăm cu pantalonii, punem căciula, acum vom mânca, uite ce floare etc). Încercați să vorbiți cu copilul încet și clar (cu cît mai lent și mai clar ca în viața obișnuită va vorbi mama, cu atît mai ușor, mai rapid și mai corect va începe copilul să vorbească. Imaginați-vă un profesor de chineză, care murmură pentru sine, cu o viteză de 300 de cuvinte pe minut - cât de repede veți vorbi chineza?).

5. Citiți-i cărți.

6. Dacă copilul posedă un bagaj bogat de cuvinte – recitați împreună poezii (mama începe – ”Vine rața de la …”  copilul continuă ”baltă”) – această etapă este binevenită spre 2 ani.

7. În dependență de aptitudinile copilului – învățați-l să spună și alte cuvinte, spre exemplu: spune ”dă”, spune ”ce-i asta?”,” cum miaună pisica?” etc.

8. Înscenați diferite situații cu jucăriile, pe parcursul jocului copilul va emite diverse sunete și cuvinte (hai să legănăm păpușa, cîntă-i ”nani-nani”, calxonează cu mașinuța ”bi-bi”, cere de la ursulică cana, spune-i ”dă cana” etc)

Dezvoltarea auzului muzical și al ritmicității

1. Ritmul logic – dans însoțit de muzică.

2. Să interpreteze la instrumente muzicale pentru copii (chiar și la cele improvizate).

3. Să se familiarizeze cu noțiunile ”încet” – ”tare” (ex: să bată toba cu linguri, încet- tare).

4. Să se familiarizeze cu noțiunea ” muzică rapidă – muzică lentă”.

5. ”Ascultă!” (ascultă diverse sunete – cum picură apa,ciripesc păsările, foșnesc frunzele, merge automobilul etc).

6. Să se familiarizeze cu noțiunea ”zgomot – liniște”.

7. Să audieze muzică clasică ca fon muzical, în timp ce are o altă ocupație.

8. Audierea  muzicii clasice, însoțită de analiză (ex: aceasta e muzică rapidă și veselă, ea povestește cît de repede zboară păsările pe cer,iată atît de vesel și rapid dansăm sub acest ritm.

9. Muzica tristă și lină –vorbește despre dispoziția pisicii, iată așa dansăm noi – copilul ascultă și intuitive începe a înțelege că muzica are caracterul și particularitățile ei.)

10. Să realizeze anumite sarcini, pe care i le veți spune în șoaptă (ele dezvoltă auzul, ex:”adă păpușa, dă mingea”)

Dezvoltarea senzorială

1. Jocuri cu diverse material – bucăți de țesătură, gheme de ață, perii etc.

2. Să facă aplicații din material de diferită structură  (gofrată, catifelată, hîrtie abrazivă, bumbac, țesături etc.)

3. Să atingă diferite obiecte din casă (canapé moale, podea tare, o ceașcă de ceai cald, chefir rece din frigider, pisică pufoasă, perie ghimpoasă etc.)

4. Să atingă materiale din natură, ex.: coaja copacului este zgrumțuroasă, apa e udă, frunza e netedă, plantele de coada-șoarecelui, păpădie și  salcie – pufoase,  banca e din metal tare și este rece etc.

5. Jocul ”găsește perechea”, folosind bucăți din țesături.

Gimnastica și dezvoltarea coordonării

1. Jocul ritmic – dansuri pe fon musical.

2. "Mergi prin cameră, fără a atinge obiectele " – deplasăriprin camera, unde sunt diverse obstacole .

3. Învățați copilul să meargă la o plimbare pe o cărare improvizată (din cărți, benzi etc).

4. Trecerea peste obstacole (ridicînd picioarele cît mai sus).

5. Rostogolirea mingii.

6. Aruncarea mingii.

7. Sărituri pe loc (îl puteți învăța să sară pe trambulina sau bătută) .

8. Lovirea mingii cu piciorul.

9. Tîrîrea printr-un labirint (cumpărat sau improvizat din scaune etc ).

10. Cățărarea: la terenul de joaca ( tobogane, pereți etc ) și acasă : un complex sportiv, pe canapea – de pe canapea, urcarea pe un scaun și coborîrea etc.

11. Deplasarea cu o tavă pe mîni.

12. Pe stradă – să meargă mai mult pe jos (dar nu forțați copliul să meargă dacă  el nu vrea). În cazul în care copilul refuză să meargă înseamnă că a  obosit sau nu poate! Spre trei ani, copilul va deveni mai puternic și el însăși va fi fericit să meargă distanțe mari (este un fapt  testat de multe mame, care  au copilași de 3 ani), în cazul în care lucrurile le grăbiți și insistați" un copil să meargă - aceasta poate afecta negativ dezvoltarea oaselor și articulațiilor.

13. Să meargă pe jos pe pante - în sus, în jos, pe o rampă, pe scări .

14. Să împingă un cărucior-jucărie.

15. Să tragă obiectele de un fir.

16. Jocul ”de-a prinselea” împreună cu mama.

17. Jocuri cu mingea de gimnastică conform vârstei.

18. Să facă gimnastică simplă, însoțită de poezii vesele.

19. Să meargă pe jos pe unele suprafețe cu efect de masaj (pietricele, castane, nisip, iarbă etc).

20. Să formeze o horă, dansînd alături de mama (aproape de 2 ani).

21. Să atîrne pe inele, bare, să meargă pe jos pe mâini.

22. Să învețe a trece mașina prin "tunel".

23. Să meargă pe jos în diverse moduri (cum ar fi ca un ursuleț de pluș, desfacerea largă a brațelor și picioarelor; ca un iepuraș săltăreț; ca un cal, ridicînd picioarele; ca un soldat etc).

24. Să prindă balonașelor de săpun, lansate de mama și să le spargă.

Jocuri de rol

1. Să pună păpușa, ursulețul să doarmă (legănăm, cîntăm).

2. Să hrănească, să facă băiță păpușii.

3. Șofer – cară jucăriile cu camionul.

4. Spre vîrsta de 2 ani – jocuri cu vesela.

5. Să spele și să aranjeze  hainuțele la uscat.

6. Să descrie și alte animale (mers pe jos ca ursulețul, sărituri și ocăieli ca broscuța etc.)

Exerciții de dezvoltare în condiții casnice

(Executarea jocurilor de rol, se face în dependnță de interesl copilului, dacă nu-i este interesant – copilul ar putea refuza să facă anumite activități).

1. Învățați-l  să mănânce cu lingura (accentul se pune pe cuvântul "învață" - acest proces este important, nu rezultatul, nu forțați lucrurile. E foarte ușor să ajutați copilul să învețe a ține lingura cu ajutorul unui joc.  Spre ex: cu o lingură să pună crupe dintr-un bol  într-o cană").

2. Să bea din ceașcă sau cu paiul.

3. Învațăți-l pe copil să respecte curățenia în timpul meselor ("învață" – accentual se pune  pe proces, mai degrabă decât pe rezultat, arătați-i că ceea ce s-a vărsat trebuie să fie șters, ceea ce s-a împrăștiat se adună, că este mai bine să nu vărși pe haine etc.  Nu  certați copilul pentru dezordine, dar  învățați-l să păstreze totul în curățenie.

4. Să șteargă masa.

5. Să srtîngă apa de pe masă cu bureta și să o scurgă.

6. Să miște sau să ducă anumite obiecte. (Ajut-mă să duc căduța la loc.)

7. Să stropească florile (cel mai bine e să stropească vara în grădină, cu ajutorul unei stropitori).

8. Să o ajute pe mama să aranjeze hainele pe funie (să-i dea îmbrăcămintea, să o prindă cu cleștele etc.)

9. Să o ajute pe mama la pregătirea bucatelor –să pună crupe în cratiță, să deschidă robinetul, să toarne apă.

10. Să scoată căciulița, mănușile.(unii copii își scot singuri ciorapii și pantalonii)

11. Să o ajute pe mama să scoată din geantă produsele (să învețe denumirea lor, locul unde trebuie puse, să le pună la loc)

Aptitudinile sociale

1. Toate recomandările ce urmează sunt foarte individuale, principalul criteriu de aptitudini sociale la această vârstă – că cea mai mare parte a acțiunilor trebuie să fie efectuate cu ușurință, iar în cazul în care există probleme – înseamnă că  pentru copil nu a venit încă timpul pentru a însuși aceste abilități.

2. Forma de salut și de rămas bun (cu mînuța sau cu voce).

3. Regretul (a acționa la cererea mamei – a netezi, dar a empatiza cu adevărat durerea altuia se va face mai tîrziu).

4. Să se împartă sau să facă un schimb de jucării (să nu se insiste, ci să fie doar învățat după exemple proprii). Nu  puneți  presiune asupra copilului dacă el nu vrea să dea jucăria – respectați dreptul lui de a se juca cu propriile jucării.

5. Să o ajute pe mama (pentru ea acest ajutor este neesențial, dar pentru copil – o muncă adevărată) – să aducă anumite obiecte etc.

6. Să-i arate copilului un spectacol cu păpuși.