Dependența de ecrane provoacă autismul virtual

O mulțime de studii atenționează părinții despre efectele negative pe care le are tehnologia asupra dezvoltării normale a copilului mic. Specialiștii susțin că există în ultimii ani un fenomen îngrijorător, căruia i-a fost atribuit numele de „autism virtual”.

• Ce este autismul virtual?

Studiile de caz clinice au stabilit că unii copii mici (0-3 ani) care stau  prea mult timp în fața ecranelor – la televizor, tabletă, telefon, jocuri video – prezintă simptome etichetate ca fiind de autism. Aceleași cercetări au constatat că după reducerea accesului copilului la ecrane timp de câteva luni, simptomele au dispărut.

• Ce cauzează autismul virtual?

Autismul virtual, spre deosebire de autism in general, are o cauză mai clară și anume expunerea celor mici la medii virtuale, în prima parte a copilăriei – 0-3 ani. Factorul declanșator al autismul virtual, care este caracterizat ca o tulburare de neuroconectivitate, este mediul virtual în etapa de dezvoltare senzorio-motorie, și privarea socio-emotivă și socio-motorie a copilului tot din cauza ecranelor.

Însă, autismul virtual diferă de autismul clasic. Diferența este de nivel neurologic, în cazul autismului clasic afectarea este mai severă, caracterizată de afectarea permanentă a unor regiuni ale sistemului neurologic. În cazul autismului virtual vorbim de probleme în dezvoltarea corectă a sistemului neurologic din cauza expunerii timpurii la ecrane și din cauza privării psiho-motorii, psiho-emoționale, senzoriale, afective, sociale. Aceste legături nu sunt afectate, ci pur și simplu nu se dezvoltă corect.

• Dependența de ecrane este „învățată” de la părinți?

Dependența părinților de ecrane afectează relația cu copiii și viața de familie. Unii folosesc excesiv dispozitivele media interacționând și discutând mai puțin cu copiii, fiind afectată în general relația părinte-copil. În loc să vă verificați telefonul, încurajați-i pe copii să vorbească, să comunice și să fie interesați și prezenți în conversație.

După o zi grea avem tendința să îi lăsăm pe cei mici în fața televizorului sau tabletei, pentru ca noi, adulții, să avem un moment de liniște,sau obișnuim de a-i oferi copilului gadgetul cât mănâncă, pentru a-l încuraja să consume alimentele, să nu facă mofturi la masă sau ca metodă de rasplată – deloc sănătoasă pentru cel mic.

• Cum se manifestă autismul virtual?

Primele semne ale autismului virtual la bebeluși ar fi, pierderea interesului pentru vocea sau prezența părinților, anumite comportamente repetitive și probleme cu interacțiunea. Copilul prezintă probleme și dificultăți de vorbire și exprimare, nu răspunde la nume, are probleme în ceea ce privește contactul vizual și nu arată cu degetul. De asemenea, nu interacționează și nu se joacă. Copilul nu privește interlocutorul, nu răspunde când e strigat, nu e atent sau nu înțelege ce i se spune etc. Cel mic tinde să aibă reacții anormale la anumite zgomote, nu înțelege limbajul simplu și are probleme cu joaca – de exemplu, nu înțelege jocul simbolic, cum ar fi jocul de rol.

Pe de altă parte, apare tendința spre joc repetitiv sau stereotipic – învârte anumite obiecte, face anumite mișcări cu mâinile, închide și deschide uși de foarte multe ori etc.

• Cum se poate vindeca autismul virtual?

Autismul virtual poate fi tratat dacă se intervine la timp, în primii 2 ani, dacă până la vârsta de 1 an jumatate se elimină accesul la surse media, nu mai e necesară terapia de specialitate. Specialiștii spun că în perioada 1 an și 6 luni – 1 an și 8 luni sunt necesare între 1-4 luni de terapie specializată. E necesara reducerea accesului la surse media si înlocuirea cu activități potrivite vârstei. 

Sfaturi

• Discutați cât mai mult cu copilul, încurajați socializarea și interacțiunea cu el.
• Fiți un exemplu pentru copil și limitați personal utilizarea surselor media. 
• Stabiliți de comun acord un program pentru accesul la surse media. Stabiliți reguli și limite rezonabile.
  Academia Americana de Pediatrie recomandă ca cei mici să nu fie deloc expuși la mediul virtual în primii 2 ani de viață. Ulterior, până la vârsta de 6 ani se recomandă maximum o oră pe zi, iar între 6-12 ani maximum 2 ore pe zi.
• Controlați accesul copiilor la orice fel de surse media.
• Dacă observați anumite comportamente neadecvate ale copilului sau semne de dependență, solicitați ajutorul unui psiholog.
• Evitați să lăsați copilul în fața telefonului, tabletei sau televizorului ca mod de a-l răsplăti, pentru „a sta cuminte” sau pentru a-i capta atenția.
• Încurajați copilul să fie cât mai activ, să se implice în treburile și activitățile casnice, să descopere activități și lucruri noi, să se joace cât mai mult și să socializeze cât mai mult.
• Ascultați nevoile copilului, susțineți comunicarea nevoilor și interacțiunea.
• Citiți cu cel mic cât mai mult și încurajați-l să citească.

Sursa